Oameni de seama ai lumii, au scris, de-a lungul timpului, despre egoism. Oscar Wilde, de pilda, credea ca „egoismul nu inseamna ca cineva sa traiasca asa cum doreste. Inseamna a cere altor oameni sa traiasca asa cum acel cineva doreste sa traiasca”, in timp ce Jerome K. Jerome este de parere ca „egoismul este un alt nume dat vointei”. Unele sentimente si trairi din copilarie se conserva toata viata De multe ori suntem etichetati egoisti daca nu ramanem la dispozitia celorlalti sau nu avem generozitatea asteptata de cei din jur. Confuziile se fac adesea intre notiunea de egoism si cea de interes personal.
Sigur, ideal ar fi ca fiecare dintre noi sa gaseasca un echilibru intre egoismul „bun”, care este o virtute, si cel „rau” care este un viciu. Cautand sa dea un raspuns la intrebarea „Unde am ajunge daca toti am fi egoisti?”, autorul cartii „Arta de a fi egoist”, Josef Kirschner, afirma: „Daca fiecare s-ar preocupa mai mult de sine decat de ceilalti, ar exista mai multi oameni fericiti… Cine nu este pregatit sa-si croiasca singur drumul in viata si sa-si apere fericirea personala cu dintii si ghearele fata de toti cei care vor sa-l impiedice s-o faca, nu are nici cea mai mica sansa ca viata lui sa-i aduca implinire”.
Asadar, cel care traieste doar sa faca pe plac altora nu are nimic de castigat. Ba din contra, mereu pierde. Egoismul reprezinta sursa multor conflicte. Un om egoist nu poate trai in egalitate. El trebuie sa domine, sa-si atinga mereu scopurile, chiar daca raneste pe cei din jur. El nu poate intelege ca si ceilalti au dorinte sau nevoi. Psihologul Christophe Andre este de parere ca „ egoismul este o cale spre libertatea personala, un mod de izolare a individului in cadrul unei colectivitati. Copiii, prin definitie sunt egoisti pana in jurul varstei de 7-8 ani. Unele din sentimentele si trairile din prima copilarie se conserva toata viata”. Egoistul se gandeste numai la el si se crede centrul Universului.
Gena egoismului
Nu cu mult timp in urma, prin intermediul unui proces cunoscut sub numele de „imprinting” genomic, cercetatorii de la Universitatea Oxford si Universitatea Tennesseee din Knoxville au examinat impactul genelor ce provin de la mama sau de la tata asupra comportamentului uman. Cercetarile au demonstrat ca genele paterne au tendinta de-a stimula comportamente altruiste, iar cele materne ne „indeamna” spre un comportament egoist. Cand in 1976, pentru prima oara in lume, biologul britanic Richard Dawkins a introdus conceptul de „gena a egoismului”, majoritatea cercetatorilor l-au interpretat drept o extensie a teoriei evolutioniste a lui Darwin. Daca pana nu demult aceasta gena exista doar in teorie, iata ca acum, biologii au reusit sa izoleze aceasta gena, ceea ce dovedeste ca ea exista si in realitate. Studiile sunt in plina desfasurare, oamenii de stiinta fiind foarte increzatori. Ei spera ca aceasta descoperire va duce la validarea unor concepte importante din domeniul socio-biologiei.
O tanara cercetatoare, de origine romana, Aurora Simionescu din cadrul Institutului Max-Planck (Bremen) este de parere ca „egoismul e foarte malefic pentru progres. Daca suntem egoisti (in stiinta – se referea ea), si ne e frica sa colaboram, sa incurajam oameni talentati din jurul nostru, de frica sa nu ne-o ia inainte, nu devenim mai buni. Nici noi, si nici altii”. Cu toate astea, fiecare dintre noi, este putin egoist. Problema devine insuportabila atunci cand, din cauza ca suntem egoisti, ii afectam pe cei din jur. Pana la acel moment, a fi egoist nu este o rusine.
IOANA FLORIA
Comentarii