De ce durau epidemiile de ciuma atât de mult? Era lepra deja prezenta în America înainte de sosirea europenilor? Adevarati arheologi ai microbilor, oamenii de stiinta au raspuns la aceste doua întrebari studiind bacterii care, în unele cazuri, sunt vechi de câteva milenii.
Revista Science a publicat doua studii despre istoria acestor boli care au marcat imaginarul colectiv: ciuma, care a cauzat teribila „Moarte Neagra” spre sfârsitul Evului Mediu, si lepra, asociata de-a lungul secolelor cu imagini ale unor pacienti puternic desfigurati.
„Bacteria ciumei are o importanta deosebita în istoria omenirii, asadar este important sa stim cum s-au raspândit aceste epidemii”, a explicat microbiologul Javier Pizarro-Cerda, unul dintre autorii primului studiu.
Acest cercetator lucreaza la Institutul Pasteur din Paris, implicat în cele doua studii. Studiul sau, realizat în colaborare cu oameni de stiinta de la Universitatea McMaster din Canada, explica motivul pentru care fiecare epidemie de ciuma a durat atât de mult de-a lungul timpului.
În ultimele doua milenii, omenirea a cunoscut trei pandemii de ciuma. Prima, denumita „Ciuma lui Iustinian”, a marcat timp de 200 de ani sfârsitul Antichitatii si începutul Evului Mediu.
Aproape un mileniu mai târziu, cea de-a doua a început prin declansarea „Mortii Negre”, care a ucis aproape jumatate din populatia europeana la mijlocul anilor 1300, generând apoi episoade recurente timp de câteva secole.
Cea de-a treia, începuta în Asia la mijlocul secolului al XIX-lea, s-a prelungit pâna în prezent cu numeroase cazuri, înregistrate în special în Africa Subsahariana: în Republica Democratica Congo, Madagascar, Uganda, informeaza AFP/Agerpres.
Autorii studiului au examinat esantioane de Yersinia pestis, bacteria ciumei bubonice, care dateaza de la fiecare dintre aceste epidemii. Ei au descoperit un punct comun: în toate cele trei cazuri, microbul a cunoscut o evolutie genetica ce i-a redus putin câte putin virulenta.
S-ar putea crede ca o epidemie se încheie atunci când un microb devine mai putin periculos. Dar, provocând infectii mai putin grave, bacteria ciumei a prelungit durata acestora, oferindu-i bolii mai multe oportunitati de a se transmite de la o persoana la alta.
O lepra „americana”
Cercetatorii de la Institutul Pasteur au confirmat aceasta ipoteza infectând grupuri de sobolani cu anumite esantioane recente: boala a durat într-adevar mai mult timp atunci când virulenta bacteriei era redusa.
Descoperirea reprezinta un progres major în întelegerea epidemiilor de ciuma, desi contextul actual, în care antibioticele sunt utilizate pentru a combate boala, este foarte diferit de cel din secolele trecute.
„Ne ofera o întelegere globala asupra modului în care agentii patogeni se pot adapta la diferite situatii”, a declarat Javier Pizarro Cerda. „Putem, în sfârsit, sa întelegem mai bine ce este ciuma si cum putem dezvolta masuri pentru a ne apara”, a adaugat el.
Trecutul aduce lamuriri asupra prezentului si în cazul celui de-al doilea studiu, care a examinat evolutia leprei de-a lungul mileniilor.
În acest caz, echipele de la Institutul Pasteur au colaborat cu cele de la Universitatea Colorado din Statele Unite pentru a studia sute de esantioane prelevate din sapaturi arheologice efectuate în America de Nord si America de Sud.
Cercetatorii au descoperit una dintre bacteriile implicate în aparitia leprei, Mycobacterium lepromatosis. Or, esantioanele examinate datau din urma cu 9.000 de ani, deci cu mult timp înainte de sosirea primilor colonisti europeni.
„Asta ne arata ca exista deja o forma de lepra în America si care a fost raspândita pe tot continentul”, a explicat unul dintre principalii autori ai acestui studiu, Nicolas Rascovan, specialist în paleogenomica la Institutul Pasteur. „Nu este vorba despre un mic colt de continent, era cu adevarat prezenta peste tot”, a adaugat el.
Cu toate acestea, colonizarea nu ar trebui sa fie exonerata din rândul cauzelor acestei boli. Europenii au transmis, într-adevar, pe teritoriul Americii o alta bacterie, Mycobacterium leprae, considerata pâna în anii 2000 ca fiind singura responsabila pentru aparitia leprei.
Însa noua descoperire va permite orientarea cercetarilor spre Mycobacterium lepromatosis, asupra careia persista numeroase semne de întrebare ce vizeaza aspecte mai putin cunoscute dupa descoperirea sa în anul 2008.
„Mai avem de descoperit o mare diversitate de aspecte ale acestui patogen. Si acum stim ca trebuie sa cautam în America, nu în alta parte”, a declarat Nicolas Rascovan. „Acest lucru ne ajuta sa luam în considerare strategii de combatere a patogenilor si a bolilor”, a concluzionat el.
NICUSOR DINCA
Comentarii