În ultimele decenii, cinefilii au avut prilejul sa vada numeroase productii cinematografice care au stârnit controverse puternice. Departe de a oferi doar divertisment usor, unele dintre cele mai memorabile filme sunt tocmai cele care au îndraznit sa provoace, sa tulbure si sa ridice întrebari incomode.
Desi au fost întâmpinate cu reactii aprinse, aceste filme nu pot fi ignorate, tocmai pentru relevanta si curajul continutului lor. Iar în timp ce vocile criticilor si ale publicului rasuna puternic în spatiul public, actorii implicati în aceste proiecte ramân adesea în umbra, cu emotiile si experientele lor personale putin cunoscute.
Rândurile de mai jos aduc în prim-plan marturiile actorilor care au jucat în unele dintre cele mai controversate filme ale ultimelor decenii, oferind o perspectiva intima asupra provocarilor si trairilor din spatele camerelor de filmat.
Maria Schneider
Filmul Ultimul tango la Paris a socat publicul în 1973, prezentând o tânara femeie agresata sexual de un barbat mai în vârsta, împotriva vointei ei. Mai târziu, actrita franceza Maria Schneider si-a amintit ca ezitase sa se alature proiectului chiar înainte de începerea filmarilor, ca a fost îngrozita când i s-a sugerat scena (ea a spus ca nu era în scenariul original) si ca s-a simtit umilita dupa filmare: „Mi-au spus: «Esti nebuna, ai rolul principal alaturi de Marlon Brando!» Dar aveam sentimentul ca, stii, voi avea probleme dupa aceea. Umilinta a fost foarte puternica. Marlon a spus ca s-a simtit violat si manipulat de asta, iar el avea 48 de ani. Si era Marlon Brando!… Asa ca am jucat scena si am plâns. Am plâns cu lacrimi adevarate în timpul scenei. Ma simteam umilita… Ultimul tango a fost o mare suferinta, o mare compromitere. Abia multi ani mai târziu am înteles despre ce era vorba în film… Cred ca regizorul (Bernardo) Bertolucci nu este un adevarat maestru… Manipula pe toata lumea de pe platou. Nu sunt prietena cu el.”
Sharon Stone
Când realizatorii filmului i-au cerut lui Sharon Stone sa-si scoata lenjeria intima în timpul filmarii scenei acum celebre din Instinct primar ea nu stia ca o imagine cu zona intima goala va fi inclusa în versiunea finala a filmului.
Într-un fragment din memoriile sale, The Beauty of Living Twice, ea explica: „Dupa ce am filmat Instinct primar, am fost chemata sa vad filmul. Nu singura cu regizorul… ci într-o camera plina de agenti si avocati, dintre care majoritatea nu aveau nicio legatura cu proiectul. Asa am vazut… (scena) pentru prima data, mult dupa ce mi s-a spus: «Nu vedem nimic – trebuie doar sa-ti scoti chilotii, deoarece albul reflecta lumina, asa ca stim ca porti chiloti.» Da, au existat multe puncte de vedere pe aceasta tema, dar din moment ce eu sunt cea în cauza, permiteti-mi sa spun: celelalte puncte de vedere sunt prostii… Eram eu si nu aveam nimic pe dedesubt. Trebuia sa iau o decizie. M-am dus în cabina de proiectie, l-am palmuit pe (regizorul) Paul (Verhoeven), am plecat, m-am dus la masina mea si l-am sunat pe avocatul meu, Marty Singer. Marty mi-a spus ca nu pot lansa filmul asa cum era… nu era legal sa filmeze sub fusta mea în felul acesta.”.
Malcolm McDowell
Filmul Portocala mecanica a fost asociat cu atât de multe crime din viata reala încât la un moment dat regizorul Stanley Kubrick a cerut chiar ca cinematografele sa îl retraga din salile lor.
Vedeta filmului, Malcolm McDowell, a primit atât de multe amenintari cu moartea dupa premiera filmului încât a devenit un pustnic care avea nevoie de protectie constanta din partea bodyguarzilor. El si-a amintit o scena macabra ca fiind deosebit de tulburatoare de filmat: „(Kubrick) mi-a aratat o poza cu operatia la ochi facuta personajului meu si am spus «Oh, da? Uau…». El a întrebat: «Ce parere ai?» «Cum adica ce parere am? E o operatie la ochi». El a spus: «As vrea sa faci asta». Eu am raspuns: «Ce? Nici gând! Nu, nu, nu.» Dar el deja chemase un doctor de la Moorfields (Spitalul de Oftalmologie din Londra) sa discute cu mine despre asta. Si, bineînteles, acest doctor mi-a spus: «Nu vei avea nicio problema, ochii tai vor fi anesteziati, nu vei simti nimic». Ei bine, în aceasta ultima privinta trebuie sa va spun ca nu a fost deloc asa… Asa ca mi-au zgâriat corneele si, o saptamâna mai târziu, (Kubrick) mi-a spus: «Am vazut totul si e grozav, dar am nevoie de un prim-plan al ochiului». Iar eu am raspuns: «Pai, de ce nu o faci pe dublura mea? Pentru asta e platit.» «Malcolm, ochii tai sunt… Nu pot face asta.» Asa ca a trebuit sa ma întorc si sa o fac din nou! Cu toate acestea, actorul spune ca scenele oribile prezentate în film nu sunt nici pe departe atât de extreme ca în alte filme, produse în ultimii ani: „În primii 10 ani dupa ce l-am facut, l-am urât… Apoi am realizat ca era o capodopera si ca eu eram o parte foarte importanta din ea.”.
GABRIEL TUDOR
Comentarii