Peste mai putin de o saptamana, in ziua de 25 martie, Biserica Crestina celebreaza Buna Vestire, momentul in care Ingerul Gabriel (Gavriil) i s-a aratat Fecioarei Maria anuntand-o ca il va naste pe Fiul lui Dumnezeu. Este cea mai veche sarbatoare inchinata Maicii Domnului. Evenimentul este celebrat in Rasarit, la 25 martie, inca din anul 550, iar la Roma sarbatoarea a fost introdusa in secolul al VII-lea. Trebuie mentionat insa ca armenii sarbatoresc Buna Vestire pe 7 aprilie iar Craciunul pe 8 ianuarie. Sarbatoarea reprezinta „inceputul mantuirii noastre” dupa cum se spune in scrierile bisericesti. Nasterea Sfintei Fecioare sta si ea sub semnul miracolului. Parintii ei, Sfintii Ioachim si Ana, ajunsesera la o varsta inaintata si nu aveau copii, lipsa acestora fiind socotita de iudei o pedeapsa dumnezeiasca. De aceea s-au rugat fierbinte lui Dumnezeu, promitand ca, daca vor avea un copil, il vor inchina templului.
Rugaciunile lor au fost ascultate si li s-a nascut o fiica, pe care au numit-o Maria. La trei ani a fost dusa la templu si data in grija preotilor de acolo, iar la 15 ani a fost logodita cu un barbat cinstit si evlavios, numit Iosif. In timp ce tanara isi facea rugaciunea i s-a aratat Ingerul Gavriil, care i se aratase si preotului Zaharia, tatal lui Ioan Botezatorul si i-a zis: „Bucura-te, cea plina de dar, Domnul este cu tine… Si vei naste fiu si il vei chema cu numele lui Iisus, care va mantui pe popor de pacate”. Fecioara s-a speriat spunandu-i ca nu cunoscuse barbatul dar ingerul i-a spus ca Duhul Sfant va cobori asupra ei si a anuntat-o ca si verisoara ei, Elisabeta, care nu avea copii, va naste un fiu prin vointa lui Dumnezeu.
Sfanta Fecioara a acceptat sa indeplineasca vointa lui Dumnezeu si s-a dus in vizita la Elisabeta care a primit-o cu smerenie numind-o „Binecuvantata intre femei”. Fecioara Maria a fost numita „Noua Eva”, acceptand vointa divina si aflandu-se la antipodul nesupunerii protoparintilor in Eden. Si traditia catolica si cea ortodoxa considera ca Buna Vestire a avut loc in Nazaret dar locatiile sunt diferite. Catolicii au ridicat pe locul considerat ca atare Bazilica Bunei Vestiri, iar ortodocsii au inaltat si ei, acolo unde au crezut, Biserica Greceasca a Bunei Vestiri. Pe 26 martie este sarbatorit „Soborul Sfantului Arhanghel Gavriil”, crainicul lui Dumnezeu. Conform traditiei evreiesti, arhanghelii, pe care traditia romaneasca ii numeste si voievozi, sunt in numar de sapte dar in Biblie sunt nominalizati numai trei: Mihail, Gavriil si Rafail.
In popor, Buna Vestire se numeste „Blagovestenie”. Dar fiindca este situata in apropierea echinoctiului de primavara cand se intorc randunelele si incepe sa cante cucul, se mai numeste si „Ziua Cucului”. La Blagovestenie se efectuau acte de purificare, de alungare a serpilor si insectelor prin afumare cu tamaie, indepartarea fortelor malefice prin tragerea unui clopot legat de picior, stropirea pomilor, scoaterea tesaturilor la aerisit si a stupilor de la iernat. Ziua este insa considerata neprielnica pentru rodul pasarilor, animalelor si plantelor. Nu se pun closti, nu se seamana porumb si nu se altoiesc pomi. Importanta acestei sarbatori este subliniata de sacrificiul pestelui care se mananca si daca ziua cade in post.
IRINA STOICA
Comentarii