Cititorii acestei rubrici, ca si toti cei interesati de fenomenul OZN, vor fi castigati daca nu vor uita niciodata ca doar o mica parte din informatiile, documentele, fotografiile, filmele etc. despre OZN-uri, intalniri cu extraterestri, intelegeri guvernamentale cu acestia s.a.m.d., care circula in media, sunt 100% demne de incredere. Autoritatile, mai ales cele americane, au inteles, inca din primii ani 1950, ca OZN-urile nu reprezinta o amenintare pentru securitatea nationala a niciunei tari, in schimb, daca marele public ar afla intregul adevar despre ele, asta da, ar putea reprezenta o problema, din foarte multe motive. In consecinta, cuvintele de ordine au devenit: musamalizarea, demitizarea si ridiculizarea fenomenului OZN, activitati puse in aplicare cu zel de media americana si din alte colturi ale lumii.
Din anii 1970, legea accesului la informatii, aplicata in tot mai multe tari, a permis desecretizarea a tot mai multor documente care dovedeau atitudinea reala a autoritatilor fata de fenomenul OZN. In aceasta situatie, contracararea interesului public nedorit a capatat o noua dimensiune; la vechile metode s-au adaugat doua noi: cea de dezinformare si de intoxicare. Au fost infiintate birouri speciale, oficiale, platite de la buget, care aveau sarcina expresa de a fabrica (desigur, actionand discret) false documente, fotografii, filme, sau istorii, pe care le prezentau unor ufologi creduli drept mari secrete, care le-au fost revelate anume, doar lor. Unii, mai putin prudenti, sau mai avizi de a difuza stiri senzationale, au acceptat voios astfel de „noutati”. Rezultatul a fost ca, pe de o parte, adevarurile din documentele autentice, desecretizate, deveneau tot mai greu de deosebit de falsuri, iar, pe de alta parte, respectivii ufologi isi pierdeau credibilitatea, deci autoritatile scapau de o persoana sacaitoare.
Falsificarea documentelor
Poate cele de mai sus par greu de crezut, dar azi se cunoaste chiar si numele unora care au activat in astfel de structuri tenebroase. Iata mai jos doar un exemplu.
Alejandro Rojas, jurnalist la OpenMinds.tv, un vechi investigator al fenomenului OZN, care, asa cum el insusi declara, „a intrat adanc in pantecele ufologiei”, si-a amintit, intr-un articol recent, de unul dintre numele faimoase din industria dezinformarii: Richard Doty, care, in anii 1980, a fost un agent special… al Biroului de Investigatii Speciale (AFOSI) al US Air Force, de la baza Kirtland, New Mexico.
La ora actuala, Doty pretinde ca, in timp ce a lucrat acolo, el a avut drept sarcina oficiala falsificarea de documente si intoxicarea cu informatii false a cercetatorilor OZN (un fapt de care altii erau convinsi demult). Poate aceste pretentii ar putea fi trecute cu vederea, daca povestile sale, privind accidente OZN, baze extraterestre subterane, grupuri secrete care controleaza problematica OZN (asa cum ar fi fabuloasa MJ-12) s.a.m.d. n-ar fi facut obiectul unei cantitati mari de carti, filme, jocuri video, emisiuni de televiziune, si cine mai stie ce altceva. Doty spune ca a actionat chiar si in calitate de consultant pentru serialul „Dosarele X”. Prin aceasta exceptionala mediatizare a povestilor si falsurilor sale, ele si-au atins tinta din plin, avand impactul scontat de cei care le-au comandat.
Povestea lui Doty s-a mai schimbat de-a lungul anilor, iar unele detalii ale relatarilor sale sunt contradictorii. In aceasta situatie, Alejandro Rojas a decis sa trimita, catre Air Force, cereri in virtutea Legii Libertatii de Informare pentru a afla mai multe detalii. Intre altele, el a cerut un raspuns oficial in care sa se precizeze daca Doty a fost obligat de superiorii sai sa creeze aceste false documente, sau le-a facut din proprie initiativa. La inceput sefa de la Afacerile Publice ale AFOSI i-a fost de mare ajutor lui Rojas. Ea a accelerat cererea sa, drept pentru care ufologul a primit niste documente foarte interesante. Ea i-a mai promis ca, atunci cand cererea sa FOIA va fi fost indeplinita, il va ajuta sa gaseasca pe cineva cu care ar putea vorbi pentru o declaratie oficiala din partea Air Force. Cu toate acestea, dupa ce i s-au dat acele documente, ea nu a mai vrut sa discute cu el.
Documentele primite au fost foarte interesante si s-au coroborat cu unele legende care circulau in jurul afacerii Doty. Povestea incepe cu un om pe nume Paul Bennewitz, care a detinut o companie de echipamente pentru controlul umiditatii, avand contracte cu baza Air Force Kirtland, aflata la sud-est de orasul Albuquerque, New Mexico. Casa si biroul lui Bennewitz erau aproape de Kirtland. De aici, el a avut impresia ca a vazut OZN-uri deasupra acelei parti a bazei care adapostea arme nucleare si a crezut ca a reusit sa receptioneze si semnale ale extraterestrilor care zburau cu aceste OZN-uri. Bennewitz s-a adresat cu aceste constatari Biroului de Investigatii Speciale (AFOSI). In mod surprinzator, Fortele Aeriene s-au aratat interesate si l-au trimis pe Doty si pe un ofiter pentru a investiga faptele. Cateva zile mai tarziu, Bennewitz a fost lasat sa prezinte dovezile sale unora dintre ofiterii si oamenii de stiinta de la baza. El a cerut chiar o finantare pentru a efectua mai multe cercetari, iar unul dintre specialistii prezenti i-a spus lui Bennewitz ca-l va ajuta sa completeze formularele necesare in acest scop. Apoi insa, AFOSI a decis ca nu se justifica alte investigatii.
Documentele primite de Rojas afirma, de asemenea, ca doi senatori din New Mexico ar fi venit pana la Kirtland ori s-au interesat telefonic pentru a verifica activitatea AFOSI in investigarea contactelor extraterestre descoperite de Bennewitz. Aparent, Bennewitz le-a cerut ajutorul. Dar, dupa doua astfel de cereri, s-a spus ca nu a urmat nici o ancheta.
Tesatura dezinformarilor
Doty sustine ca i s-a cerut sa-l faca pe Bennewitz sa creada ca ceea ce descoperise el era preludiul unei invazii extraterestre iminente, aceasta, deoarece, de fapt, ceea ce observase Bennewitz erau niste proiecte secrete Air Force. Potrivit lui Doty, Air Force a vrut de fapt sa-l discrediteze pe Bennewitz. In acest scop, Doty a creat false documente, care au fost date lui Bennewitz si altor cercetatori OZN, comitand si alte ilegalitati.
Azi stim ca, pentru a mari credibilitatea acestei aiureli, s-au gasit si persoane care sustineau ca ar fi lucrat la aceasta baza, cot la cot cu „cenusiii”. Principalul obiectiv al veneticilor ar fi fost, conform acestor istorii, studiul geneticii umane, pentru realizarea unor mutanti sau hibrizi intre oameni si fiinte extraterestre. Treptat, prins in mijlocul unei tesaturi de dezinformari tot mai bizare, Bennewitz a clacat psihic. Devenise scheletic, tremura tot timpul, se baricada in casa, tinea arme in preajma pentru a se apara de extraterestrii pe care-i astepta noapte de noapte etc. In aceste conditii a trebuit sa cedeze fiului sau conducerea firmei si sa fie internat intr-o institutie de sanatate mintala cu diagnosticul de paranoia. Manipularile la care a fost supus, si-au atins deci scopul. O persoana incomoda a fost facuta inofensiva. Iar Doty este la ora actuala, bine mersi, sergent al Politiei de Stat din New Mexico in oraselul Grants.
Toata aceasta afacere este incredibil de lipsita de scrupule, dar Doty sustine ca a facut totul in conformitate cu ordinele pe care le-a primit de la superiori. Rojas a ramas convins ca autoritatile ar trebui totusi sa raspunda daca este asa sau nu. El a mai redactat o scrisoare pe care a trimis-o la Air Force cerand un raspuns. Inca asteapta…
Dar, pentru a intregi povestea, merita sa amintim ca „afacerea Bennewitz” nu era nici pe departe singura in care Doty parea amestecat. In 1980 ufologii Stanton T. Friedman, Bill More si cineastul Jaime Shandera au primit, pe microfilm, opt documente „TOP SECRET / MAJIC”, despre colaborari ultrasecrete cu extraterestrii. Cine putea expedia aceste documente? Urmele au condus spre agentul Richard C. Doty. Aceleasi documente au fost primite apoi si de alti ufologi. Tuturor li s-au parut suspecte. Primul care s-a grabit sa le publice a fost Timothy Good, intr-o carte tradusa si in romaneste.
DAN D. FARCAS
Comentarii