Oglindindu-si zidurile in apele Tibrului, in centrul Romei (Italia), Castelul Ingerului este o constructie masiva de piatra, infruntand vremurile de aproape doua milenii. A fost ridicat de imparatul Hadrian in anul 130 d.Hr. ca o constructie ce urma sa-i fie imparatului mausoleu dupa moartea sa si a fost realizata dupa propriile sale desene.
Era un monument funerar asemenea celor etrusce, de proportii impresionante avand ca model mausoleul lui Octavian Augustus aflat in apropiere. Camera mortuara plasata in centrul constructiei a adapostit mai intai cenusa imparatului si cea a familiei sale, apoi ramasitele pamantesti ale succesorilor sai pana la imparatul Marcus Antonius (188-217 d.Hr.). Monumentul era de fapt un tambur circular ridicat deasupra unui parc impresionant.
In timpul lui Aurelian (214-275 d.Hr.) si-a pastrat functia funerara, dar a fost incorporat intre zidurile orasului si folosit intr-un sistem defensiv destinat sa apere Podul Aelius, astazi Podul Ingerilor, construit in timpul lui Hadrian si facand legatura cu centrul Romei.
In jurul anului 520, regele Theodoric, instalat la Roma a transformat mausoleul in inchisoare de stat, rol pe care l-a detinut pana in 1901. Printre detinutii de aici au figurat personalitati cunoscute ca Benvenuto (sculptor), Cellini, bijutierul papei, Galileo Galilei sau Giordano Bruno.
In anul 590 Roma a fost victima unei epidemii de ciuma careia sute de oameni i-au cazut prada. Papa Grigore cel Mare a organizat o procesiune prin Roma cu credinciosi care se rugau la Dumnezeu, implorandu-l sa puna capat epidemiei. Cand procesiunea a ajuns la mausoleul lui Hadrian, aflat la zidurile orasului, papa Grigore a avut o viziune a arhanghelului Mihail deasupa fortaretei care si-a bagat sabia in teaca. Era semn ca ciuma se terminase si din ziua aceea castelul a primit numele pe care il are si astazi. In 1544, in memoria procesiunii a fost construita o statuie de marmura a unui inger – de fapt Sfantul Arhanghel Mihail – semnata Raffaello Montelupo, inlocuita in 1752 de actuala statuie de bronz realizata de Verschaffelt Pieter (sculptor flamand).
In perioada Evului Mediu, Castelul Ingerului a jucat un rol important in apararea Vaticanului, mai ales din secolul al IX-lea cand sub papa Leon al IV-lea a fost integrat in centura de aparare a Sfantului Palat Apostolic si a cartierului numit „Citta Leonina”. In secolul al XIII-lea, sub pontificatul lui Nicolae al II-lea a fost construit un coridor subteran secret (pasajul „Borgo”) legat de Bazilica Sfantul Petru, care permitea papilor sa se refugieze aici in caz de pericol. In acelasi timp numeroase persoane, nobili si prelati s-au putut refugia in apartamentele confortabile existente alaturi de celulele inchisorii.
In secolul al XV-lea papa renascentist Alexandru al IV-lea i-a comandat lui Giuliano de Sangallo noi imbunatatiri complexului. Astfel a fost inaltata incinta de forma unui patrulater cu cate un turn rotund in colturi, fiecare purtand numele unuia dintre Cei Patru Evanghelisti. Au fost realizate santul cu apa, mai multe bastioane si o larga terasa
cu vedere spre Roma.
Incepand cu anul 1667, in decurs de doi ani, podul Sant’Angelo care duce la castel a fost decorat cu statui de ingeri. Giovanni Bernini si studentii sai au realizat zece sculpturi in stil baroc care protejeaza podul si in prezent.
O restaurare completa facuta de Antonio de Sangallo (arhitect renascentist) a pus in lumina frumusetea unor apartamente pontificate din care insa au supravietuit timpului putine sali. Toate sunt impodobite cu fresce si tablouri inspirate din istoria Bisericii sau din mitologie. Remarcabile sunt cele care detin decoratiile executate in secolul al XVI-lea de Perin del Vaga si ucenicii sai.
Astazi castelul este Muzeul National Militar si Muzeul de Arta al Italiei in care pot fi admirate colectii de arme, armurarie, uniforme militare din diferite secole sau obiecte din ceramica, sculp-turi, tablouri, fresce minunate din timpurile stravechi.
IRINA STOICA
Comentarii