Descoperiri arheologice de datã recentã aruncã intr-o luminã nouã evolutia omului pe planeta noastrã. Autorii unui studiu de dat| recent|, publicat initial de Live Science si apoi in revista The Innovation, sustin ca o noua specie umana, si anume Omul-Dragon ar putea fi ruda noastra cea mai apropiata.
Ilustratia artistica reprodusa alaturat vrea sa ne faca o idee despre cum ar fi aratat „Omul-Dragon” in timpul vietii sale, cu cel putin 146.000 de ani in urma. Studiile s-au bazat pe analizarea unui craniu descoperit in nord-estul Chinei despre care oamenii de stiinta cred ca ar fi apartinut unei specii umane necunoscute anterior, pe care ei au numit-o Homo longi, sau „Omul-Dragon”. Craniul bine conservat al omului-dragon este cel mai mare craniu din familia Homo inregistrat vreodata.
O analiza a craniului a aratat ca Omul-Dragon ar putea fi „cea mai apropiata specie inrudita cu Homo sapiens, chiar mai apropiata decat neanderthalienii, despre care s-a considerat mult timp a fi cea mai apropiata ruda a noastra”, dupa cum se afirma in studii.
„Am fost surprins de analiza arborelui genealogic care leaga craniul de H. sapiens mai degraba decat de H. neanderthalensis, dar concluziile noastre se bazeaza pe analiza unor cantitati mari de date”, declara pentru Live Science co-cercetatorul studiului Chris Stringer, cercetator la Centrul de Cercetare a Evolutiei Umane de la Muzeul de Istorie Naturala din Londra.
In introducerea studiului semnat de echipa de cercetare internationala se porneste de la ideea ca originea oamenilor moderni (Homo sapiens, propria noastra specie) a fost mult timp un subiect controversat.
In timpul Pleistocenului mediu si tarziu, mai multe linii umane, evident la nivel de specie, au coexistat cu H. sapiens in Africa si Eurasia. Acesti hominini disparuti includ H. heidelbergensis/H. rhodesiensis, Homo naledi, Homo floresiensis, H. luzonensis, Denisovani, Neanderthalieni (Homo neanderthalensis) si Homo erectus.
Relatia filogenetica dintre aceste hominine coexistente si H. sapiens a fost mult timp dezbatuta. Inainte de aparitia oamenilor moderni in Asia, unele fosile arhaice, precum cele din Narmada, Maba, Dali, Jinniushan, Xuchang si Hualongdong prezinta combinatii de caracteristici prezente in H. erectus, H. heidelbergensis/H. rhodesiensis, oamenii de Neanderthal si H. sapiens. Prin urmare, se crede pe scara larga ca acesti hominini asiatici sunt critici pentru studierea evolutiei ulterioare a genului Homo si a originii H. sapiens.
Conservarea incompleta a acestor fosile si faptul ca au fost descrise in mare masura de sustinatorii continuitatii regionale au facut dificila integrarea lor in imaginea mai larga a evolutiei umane. De exemplu, Xuchang, Dali si Hualongdong au fost toate descrise ca forme de tranzitie intre H. erectus chinezesc si H. sapiens, ale caror afinitati pot fi intelese in contextul unui model de fluxuri de gene amestecate.
In acest caz, descriem un craniu uman fosil care se caracterizeaza printr-o combinatie de capacitate craniana mare, fata scurta si oase mici, ca la H. sapiens, dar si o bolta joasa, sprancene puternice, molari mari si prognatism alveolar ca in cazul majoritatii oamenilor moderni arhaici. Prin analize filogenetice si biogeografice, sustinem ca aceasta fosila, craniul din Harbin este cel mai complet reprezentant al unei filiatii distincte din Pleistocenul mijlociu, cu o istorie evolutiva separata in Asia de Est. Totusi, interpretarea nu este acceptata unanim, ea e discutabila, trei oameni de stiinta specializati in evolutia umana declarand pentru Live Science ca este foarte posibil ca acest craniu sa fi apartinut misterioasei descendente umane, intre timp disparuta, a Denisovanilor.
Pe urmele lui Indiana Jones
Istoria craniului Omului-Dragon este demna de un film cu Indiana Jones. Un barbat a descoperit craniul in 1933 in orasul Harbin, in Heilongjiang, cea mai nordica provincie a Chinei. Omul (al carui nume a fost pastrat secret de catre familie) lucra ca antreprenor pentru invadatorii japonezi si imediat dupa ce l-a descoperit, a ales sa nu predea craniul sefului sau japonez, drept urmare „l-a ingropat intr-o fantana abandonata, o metoda traditionala chineza de a ascunde comori”, scriu cercetatorii in studiu.
Craniul a ramas acolo timp de 85 de ani, supravietuind invaziei japoneze, razboiului ci-vil, regimului comunist instaurat dupa 1949 si Revolutiei Culturale, subliniaza cercetatorii. Inainte ca barbatul sa moara, el a marturisit familiei sale, intamplarea si locul in care a fost ingropata „comoara”. Familia a recuperat fosila in 2018 si ulterior a donat-o Muzeului de Geostiinta al Universitatii GEO Hebei.
Echipa de cercetare declara ca nu mai vazuse niciodata un craniu ca acesta. „Capul lui era urias, continand un creier mare, si o creasta masiva a sprancenelor deasupra ochilor”, descria Stringer. „Fata, nasul si falcile lui erau foarte late si avea ochi mari. Dar fata lui era mica in inaltime, cu pometi delicati si era ascunsa inapoi sub carcasa creierului, ca la un om modern”.
Oamenii de stiinta au descoperit usoare depresiuni in varful capului „omului-dragon” care ar putea fi rani vindecate, „dar nu avem dovezi ale cauzei mortii acestui om”, a spus Stringer.
Analize ulterioare au stabilit ca craniul a apartinut probabil unui barbat care a murit la aproximativ 50 de ani.
Un creier unic
O analiza a craniului a scos la iveala „trasaturi omenesti arhaice tipice”, dar a gasit si „o combinatie mozaicata de caractere primitive si derivate care se deosebesc de toate celelalte specii Homo numite anterior”, de-clara intr-un comunicat Qiang. Ji, profesor de paleontologie al Universitatii Hebei GEO, unul dintre co-cercetatorii studiului.
Cercetatorii au studiat forma craniului in detaliu, analizand peste 600 de trasaturi, dupa cum declara Stringer. Apoi, echipa „a folosit un computer foarte puternic pentru a construi arbori genealogici inruditi cu alte fosile (ale omului timpuriu). Dupa multe milioane de procese de construire a ramificatiilor, am ajuns la cel mai ponderat arbore genealogic”.
Rezultatele sugereaza ca craniul si alte cateva fosile din China „formeaza o a treia linie de oameni care a trait alaturi de neanderthalieni si H. sapiens”, sublinia Stringer. „Arborele genealogic a indicat ca noua specie umana H. longi este mai strans legata de H. sapiens decat cei de Neanderthal, a adaugat el. Cu alte cuvinte, H. longi „a impartasit cu noi un stramos comun mai recent decat neanderthalienii”.
Acest lucru ar face din Omul-Dragon o specie sora cu H. sapiens.
Conform cercetatorilor, analiza arborelui genealogic a dezvaluit o alta bomba: „stramosul comun pe care oamenii il impart cu oamenii de Neanderthal au trait probabil cu mai bine de 1 milion de ani in urma, ceea ce inseamna cu aproximativ 400.000 de ani mai devreme decat credeau oamenii de stiinta anterior”.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii