• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
vineri, 3 aprilie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
vineri, 3 aprilie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Thomas Harriot, un “Galileo” mai putin cunoscut

Thomas Harriot, un “Galileo” mai putin cunoscut

7 august 2023
in Istorii
A A

În urma cu mai bine de patru sute de ani, pe 2 iulie 1621, un englez remarcabil, Thomas Harriot, a murit la Londra. El a lasat în urma aproximativ 8 000 de pagini de cercetari stiintifice, dar abia în ultimele decenii cercetatorii au descoperit comorile acestora, relevând ca Harriot a facut în mod independent multe descoperiri semnificative, atribuite acum altor oameni de stiinta faimosi.

 Unii cercetatori l-au numit „Galileo englez” si „cel mai mare om de stiinta britanic în domeniul matematicii înainte de Newton”. Cu toate acestea, Harriot a murit fara sa publice nici macar un cuvânt din aceasta productie extraordinara. El a dedus legi generale incipiente care guverneaza miscarea obiectelor cotidiene, independent de Galileo si înaintea lui René Descartes (jumatate de secol mai târziu, Isaac Newton a dezvoltat legile definitive ale miscarii).

 Harriot a studiat, de asemenea, lumina, descoperind secretul culorii si natura curcubeului înaintea lui Newton si gasind legea refractiei (pe care o cunoastem astazi ca legea lui Snell) înaintea astronomului olandez Willebrord Snell.

 A realizat un studiu matematic al cresterii populatiei înaintea lui Thomas Malthus, a dezvoltat o forma de algebra sofisticata înaintea lui Descartes, a descoperit aritmetica binara înaintea lui Gottfried Leibniz si a facut pasi pe drumul spre calculul infinitezimal cu lucrarile sale asupra seriilor infinite. Abia în 2008, lucrarea lui Harriot privind gravitatia a fost complet reconstituita de catre cercetatorul german Matthias Schemmel.

 Legenda spune ca Galileo Galilei ar fi aruncat bile metalice de pe Turnul Înclinat din Pisa pentru a studia modul în care acestea cad. Nimeni nu stie daca acest lucru este adevarat, dar Harriot a avut aceeasi idee si chiar a concretizat-o (fapt amintit în cronicile vremii): a înregistrat timpul, în batai de puls, în care diferite obiecte care cadeau de la o înaltime de pâna la 20 m ajungeau la sol.

 Atât Harriot, cât si Galileo au conceput experimente mai precise, din care a derivat o întelegere matematica a modului în care cad obiectele. Aceasta combinatie de experimente si matematica este acum modalitatea acceptata de a obtine o lege a naturii. Harriot si Galileo nu au fost, desigur, primii care au înteles rolul observatiei si al matematicii în acest context. Dar ei s-au numarat printre cei mai de succes dintre pionierii pre-newtonieni.

 Galileo nu si-a publicat lucrarea despre gravitatie decât dupa moartea lui Harriot si nu exista nicio dovada ca cei doi barbati s-ar fi întâlnit sau ar fi corespondat vreodata. În schimb astronomul german Johannes Kepler a corespondat pentru scurt timp cu Harriot.

 Kepler lucra la natura luminii si a vederii atunci când a aflat ca Harriot a dezlegat doua mistere: legea refractiei si motivul pentru care curcubeul are culorile sale magice si forma sa unica. Legea refractiei descrie modul în care lumina se curbeaza atunci când trece dintr-un mediu în altul, ceea ce explica modul în care o imagine poate fi focalizata de o lentila de sticla sau de ce piciorul ni se pare strâmb atunci când îl scufundam în apa.

 Harriot a derivat aceasta lege cu 20 de ani înaintea lui Snell, dar exista o credinta populara conform careia savantul Abñ Saÿd al-ÿAlª’ ibn Sahl, din Bagdad, din secolul al X-lea, l-ar fi întrecut chiar si pe Harriot. Acest lucru nu este tocmai corect: Ibn Sahl este un pionier notabil a carui diagrama geometrica a luminii focalizate de o lentila ofera, retrospectiv, calea de refractie corecta.

 Dar nu exista nicio dovada ca el si-ar fi dedus rezultatul din experimente sau ca a înteles proprietatile generale ale refractiei.

GABRIEL TUDOR

ShareTweet
Articolul precedent

Studierea OZN/UAP între Canada si SUA

Urmatorul Articol

Vapori de apa, la 370 de ani-lumina de Pamânt

Articole Similare

Istorii

Extravagantele unui miliardar

30 martie 2026

Americanul James Gordon Bennett Jr. a fost una dintre cele mai fascinante...

Istorii

Brânza care a cucerit Casa Alba

23 martie 2026

În anul 1802, locuitorii din mica localitate Cheshire, Massachusetts, au creat unul...

Istorii

Manusile care au revolutionat chirurgia

16 martie 2026

La sfârsitul secolului al XIX-lea, chirurgia moderna începea sa iasa dintr-o era...

Istorii

Rupes Nigra, muntele magnetic „pierdut” al Polului Nord

9 martie 2026

În secolul al XVI-lea, explorarea si cartografierea lumii erau domenii pline de...

Istorii

Arma care a transformat arta razboiului în Europa

2 martie 2026

Zweihänder, sabia cu doua mâini din Europa centrala, reprezinta una dintre cele...

Istorii

Casa radioactiva

24 februarie 2026

În primele decenii ale secolului XX, lumea stiintei era cuprinsa de ceea...

Urmatorul Articol

Vapori de apa, la 370 de ani-lumina de Pamânt

Tema: “PISICI”

10 august 955 - Batalia de la Lechfeld

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

26 martie 1979 – Tratatul istoric de pace dintre Egipt si Israel

30 martie 2026

Semnat pe 26 martie 1979 la Washington, D.C., tratatul de pace dintre...

Citeste mai departe
Blitz

Iubiri interzise în filme

30 martie 2026

Iubirile interzise au fascinat dintotdeauna publicul, deoarece exploreaza acea dorinta profunda pentru...

Citeste mai departe
Blitz

Orasul întarit

30 martie 2026

În Cetatea Medievala a Târgu Muresului, o expozitie ce împleteste artefacte istorice...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Echilibrul de fier la vârstnici

30 martie 2026

Cel mai frecvent, referitor la fierul continut de organism, este cunoscut faptul...

Citeste mai departe
Femina Club

Oja sic!

30 martie 2026

Daca anul trecut galben-unt era nuanta ojei moderne, o noua nuanta de...

Citeste mai departe
Femina Club

Supa de cus-cus

30 martie 2026

O ceapa, 1 morcov, 1 fir telina apio, 1 pastârnac mic, o...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.