Inventatori români „uitati”

          Un perpetuum mobile sub Caraiman
          
          Am fost învatati sa credem în imposibilitatea rationala a omului, de a construi aparate, motoare sau alte asemenea realizari tehnologice, capabile sa functioneze fara a consuma combustibili conventionali ori sa se miste vesnic. Adevarul este ca numerosi savanti sau oameni obisnuiti, dar foarte iscoditori, s-au înversunat de-a lungul timpului sa sfideze limitele mintii umane, încercând sa inventeze un perpetuum mobile.

          Un perpetuum mobile sub Caraiman
          
          Am fost învatati sa credem în imposibilitatea rationala a omului, de a construi aparate, motoare sau alte asemenea realizari tehnologice, capabile sa functioneze fara a consuma combustibili conventionali ori sa se miste vesnic. Adevarul este ca numerosi savanti sau oameni obisnuiti, dar foarte iscoditori, s-au înversunat de-a lungul timpului sa sfideze limitele mintii umane, încercând sa inventeze un perpetuum mobile. Dar toti – ni se spune – au esuat. De data aceasta, un pensionar român din Busteni sustine ca, dupa 16 ani de munca sisifica, a realizat imposibilul.
          
          „Motor economic financiar – Perpetuum mobile Multescu – ecologic, gravitational” este numele complet al inventiei înregistrate la OSIM cu numarul C-00704, din 22.06.1999. Dumitru Multescu, autorul ei, a fost urmarit de aceasta idee foarte mult timp, dar abia în 1983 a început sa lucreze efectiv la ea. Iata ce afirma: „Am examinat 76 de proiecte de perpetuum mobile concepute sa functioneze gravitational, 26 concepute sa functioneze hidraulic, 9 concepute sa functioneze magnetic si 16 cu presiune atmosferica. Dupa o examinare minutioasa, am reusit sa scot cauzele si defectiunile tehnice, pentru care nu au functionat (simetria ar fi cauza principala a esecurilor – n.n.). Înarmat cu aceste descoperiri tehnice de nefunctionalitate, am atacat inventarea unui perpetuum mobile si, dupa multa munca, am ajuns sa îndepartez acele probleme tehnice si sa introduc câteva rationamente practice si idei inventice care au dus la realizarea motorului mentionat mai sus.”
          Dupa ce a reusit sa depaseasca neîncrederea si lipsa de sprijin a celor din jur, chiar si a familiei, dar si esecurile inerente, de la început, Dumitru Multescu a proiectat motorul visat. Potrivit afirmatiilor sale, acesta functioneaza fara combustibil, folosind doar energia gravitationala, constructia lui e foarte simpla (are doar în jur de 20 de piese usor de uzinat, si de înlocuit, la nevoie). Alte avantaje majore, greu de estimat în absenta unor teste pe durata mare, fac ca motorul respectiv sa poata fi considerat deosebit de economicos, reducând foarte mult cheltuielile pentru generarea de energie electrica.
          Inventatorul ne-a prezentat o lista lunga a avantajelor aplicarii motorului respectiv: u tehnologie de uzinare standardizata si de calitate u este ecologic (natura lucreaza singura, în folosul omului), înlaturând cele mai mari surse de poluare – petrolul, carbunele si gazul metan – si totodata crutând subsolul planetei u antreneaza generatoare electrice de pâna la 500 MW/h u energia electrica merge direct la consumator, nemaifiind deci nevoie de costisitoarele si complexele retele de transport u se poate amplasa în orice tip de asezare urbana sau rurala u pornirea si oprirea se realizeaza în câteva secunde u randamentul efectiv mare, de 80-85%, dublu fata de motoarele termice sau fata de turbinele cu abur u pret de cost mic în proiectare, tehnologizare, precum si al terenului si al cladirii necesare centralei u pret de cost mediu al otelului întrebuintat la realizarea pieselor si apoi în procesul tehnologic u pret de cost zero în procesul de functionare u costul energiei electrice produse astfel se reduce de 2,5 ori (la nivelul anului 2000, inventatorul estima la 6 USD/MW, fata de 15 USD/MW la centrala de la Cernavoda) u fiabilitatea pe timp nelimitat elimina crizele de energie electrica pe plan mondial. Dumitru Multescu ne asigura ca mai exista si alte avantaje ale punerii în practica a inventiei sale. Inventie care însa, si astazi, asteapta macar sa fie testata. Daca estimarile inventatorului s-ar confirma, ar avea loc o revolutionare a pietei energiei electrice pe plan mondial. Lucru, desigur, extrem de incomod pentru multi. Oare va fi astfel condamnata, si aceasta realizare, sa ramâna „uitata” într-un sertar?