Rapiti de OZN-uri

          Schimbarea viziunii asupra lumii
          
          Despre doamna K. Wilson am scris într-un episod precedent ca si-a plasat în dormitor camere video pentru a surprinde vizita unor nepamânteni.

          Schimbarea viziunii asupra lumii
          
          Despre doamna K. Wilson am scris într-un episod precedent ca si-a plasat în dormitor camere video pentru a surprinde vizita unor nepamânteni. Ea a publicat în 1996 cartea „Alien Jigsaw”, urmata de un „supliment”, în ambele analizând nu mai putin de 119 presupuse rapiri OZN, suportate de ea pâna la vârsta de 32 de ani.
          
          Doamna K. Wilson si-a precizat opiniile si în mai multe articole. Într-unul dintre acestea ea explica modul în care rapirile i-au afectat credinta religioasa. Confirmata la 13 ani în traditia luterana, dar nesimtind o influenta pozitiva a acestei confesiuni, s-a orientat, la 21 de ani, spre biserica baptista, urmând o noua dezamagire. Primul ei sot a fost catolic, iar cu actualul sot, a început sa se initieze în diverse învataturi spirituale, fara însa a mai adera la vreo miscare, dar începând sa-si dezvolte o întelegere proprie a lui Dumnezeu. În paralel ea avusese mai multe trairi, aparitii, viziuni stranii, inexplicabile. În 1987, când a citit prima data despre fenomenul OZN si despre rapiri, a avut sentimentul ca a gasit cheia catre toate cele ce i se întâmplau. Din detaliile acestor cazuri, notate cu grija într-un jurnal si supuse apoi analizei s-a adunat materialul cartii de care aminteam.
          
          Te poti apara de rapiri?
          
          În 1996 K.Wilson a ajuns la concluzia ca vizitatorii „au luat mult mai mult de la mine decât mi-au dat”. Daca pâna atunci avusese sentimente amestecate fata de ei, treptat a considerat ca e cazul sa se apere. Ea a discutat cu hipnoterapista Dona Higbee metodele prin care cineva poate rezista unei rapiri OZN. Parerea lui K. Wilson este ca solutia sta în faptul ca „nici o molecula din tine” sa nu doreasca sa-i întâlneasca pe intrusi, stare dublata de o credinta profunda în Dumnezeu – Forta Creatoare. Ea însasi n-a reusit sa atinga acest nivel decât pâna la un punct. Desi nu i-a mai întâlnit pe micutii cenusii, a continuat sa aiba „experiente” cu fapturi hibride si cu aspect militar. Si s-a întâlnit mai ales cu ceea ce K. Wilson numeste „fiinte superconstiente”. Acestea apareau sub înfatisari bizare. Un „întelept” sau un „ghid” i-a transmis profetii apocaliptice. Alta data s-a vazut de dimensiunile unei vrabii, doua capete imense, pline de bunavointa, fiind aplecate asupra ei, întrebând-o despre sanatate, declarându-se multumite când le-a spus ca e vegetariana. În mai 1997 s-a pomenit pe terasa casei cu trei batrâni identici, îmbracati ca fermierii, urmarind-o cum îsi îngrijea pisicile. Unul dintre ei a trecut direct printr-un zid. În locul respectiv zidul a devenit cetos, apoi a aparut o lumina roz. „K” a încercat si ea sa-si treaca mâna prin perete dar a fost oprita, spunându-i-se ca e periculos si ca „trebuie multa pregatire si practica” pentru asta. Apoi a avut viziunea a doua femei. Nu erau extraterestre ci fiinte „superconstiente”, care apoi s-au transformat într-o cruce, în acelasi timp din lemn si din aur …
          
          Îngeri sau deghizari înselatoare?
          
          „K” a avut multe astfel de întâlniri si viziuni stranii cu fiinte „superconstiente”, notate cu meticulozitate în jurnal. Comune acestor fiinte erau sentimentele pe care le transmiteau: ocrotire, grija, iubire, întelepciune si pace. Daca ar fi avut robe lungi si aripi, ar fi fost asemenea îngerilor, dar ea stia ca nu erau îngeri. „K” recunoaste ca multe persoane sustin ca vizitatorii sunt fiinte pozitive care sunt aici sa ne ajute. Poate – spune ea – si aceste persoane au întâlnit fiinte „superconstiente”, întrucât greu s-ar putea vorbi de un comportament pozitiv în toate cazurile. „K” spera ca fiintele superconstiente sa fie cu adevarat ceea ce crede ea ca sunt si nu o deghizare înselatoare a raului care i-a provocat în trecut dureri sufletesti si trupesti.
          K. Wilson afirma ca experientele prin care a trecut i-au deschis poarta unui tarâm spiritual, a altor dimensiuni decât cunoastem aici pe Pamânt. Si a mai învatat ceea ce este cu adevarat important este nu atât religia cât spiritualitatea. Exista religii care manipuleaza credinciosii prin coercitie, prin sentimentul vinovatiei, ori spunând ca prin atentate sinucigase îti vei mântui sufletul. În acelasi mod, unii vizitatori îi manipuleaza pe cei rapiti. Pe partea pozitiva însa – spune ea – ar putea exista si unele religii bune si poate chiar unii vizitatori buni.