Cea mai valoroasa pictura din România este prezentata la Palatul Culturii din Iasi în cadrul campaniei „Rubens la Palat”, unde iubitorii de arta pot admira pictura în ulei „Cezar primind capul lui Pompei”, realizata de pictorul flamand Peter Paul Rubens (1577-1640) si înregistrata în patrimoniul Muzeului de Arta iesean cu numarul de inventar 1.
„Ne dorim sa atragem cât mai multi vizitatori la aceasta lucrare, sa vina sa o admire si sa spuna si altora ca nu trebuie sa plece pâna în Olanda sa-l gaseasca pe Rubens. În timpul procesului de evaluare, acest tablou ne-a dezvaluit un secret: este una dintre cele mai mari lucrari realizate de celebrul artist flamand. Este cel mai scump tablou din România, conform expertilor atestati de Ministerul Culturii, valoarea sa fiind de 40 de milioane de euro. Asadar, încercam sa îi asiguram cele mai bune conditii de microclimat”, a declarat Andrei Apreotesei, managerul Palatului Culturii.
Pictura s-a numarat printre cele 12 tablouri pe pânza achizitionate de pasoptistul Scarlat Vârnav, în 1845, din capitala Frantei, la o licitatie a colectiei marchizului Aguado de Las Marismas.
În tabloul vechi de patru secole, Iulius Cezar primeste de la calaul egiptean, pe o tava din aur, capul rivalului sau, Pompei. Pictura în ulei pe pânza e una dintre cele mai mari opere ale artistului Peter Paul Rubens, cântareste peste 350 de kilograme, cu tot cu rama, si masoara peste 2 metri, în lungime, informeaza Agerpres.
„Aceasta lucrare a pictorului flamand Peter Paul Rubens impresioneaza prin dramatism, în primul rând. Este un moment de referinta al istoriei artei. Pictura flamanda este în general un moment care propune un mesaj exceptional prin tensiunea interioara a compozitiilor, prin mesaj, prin opera, prin tot ceea ce înseamna compozitie. Lucrarea impresioneaza nu doar prin colorit, nu doar prin compozitie. Ceea ce reprezinta punctul forte al unei astfel de lucrari, asa cum se întâmpla în multe alte lucrari care îi apartin lui Rubens, este tensiunea interioara. Barocul impresioneaza prin aceasta exuberanta, prin tensiune, prin dramatism, prin capacitatea de a invita privitorul sa faca parte componenta din lucrare. Or, aceasta invitatie o resimte fiecare privitor în fata unei opere de mare valoare, asa cum se întâmpla si în cazul de fata. Suntem privilegiati sa avem aceasta ocazie de a ne afla în fata lucrarii unui maestru, pe care altfel l-am fi întâlnit în marile muzee ale lumii”, a declarat Adrian Stoleriu, decanul Facultatii de Arte Vizuale si Design Iasi.
Figurina din eneolitic
O piesa antropomorfa, din lut, datata în mileniile IV-III î.Hr., folosita cel mai probabil într-un context ritualic, descoperita lânga Alba Iulia, va fi expusa, în premiera, la Muzeul National al Unirii (MNU) Alba Iulia, unde poate fi vazuta pe durata lunii iunie în cadrul unei miniexpozitii.
Aceasta provine din cercetarea arheologica preventiva desfasurata în situl arheologic de la Micesti-Cigase în octombrie 2024.
„Este vorba de o figurina antropomorfa descoperita într-un context ritualic. Prezenta consistenta a unui strat de arsura într-o groapa ce are o umplutura rapida dupa utilizare (astupare intentionata), putinatatea fragmentelor ceramice, fragmentarea piesei (situatie cunoscuta în epoca) si prezenta unui fragment de roca incendiat ce nu pare a fi de origine locala ne determina sa emitem ca ipoteza de lucru ca acest complex a fost functional doar în cadrul unui posibil ritual legat de ideile religioase ale epocii neolitice”, informeaza Agerpres.
Piesa, bine finisata, este confectionata dintr-un lut fin, ce are în amestec, pentru degresare, nisip cu bob mare, iar arderea este foarte buna, oxidanta, cu miezul foarte compact.
Figurina, care nu prezinta ornamente, are partea dreapta a fetei, precum si partea inferioara rupte din vechime.
Înaltimea piesei este de 6,3 cm, iar latimea variaza între 2,4 cm si 2,5 cm, spre partea inferioara. Sectiunea, de forma ovala, are o grosime de 1,3 cm.
„Redarea atributelor umane este simplist realizata. În partea superioara, ochii si urechile sunt aplatizate prin tragerea din pasta moale a acestora si perforarea lor. Aceeasi tehnica, tragerea si aplatizarea din pasta moale, este folosita si pentru realizarea nasului ce este redat schematizat, dar bine proportionat în raport cu ansamblul fetei. Crestetul capului este drept si simplu. În concordanta si cu fragmentele ceramice identificate, pozitionam complexul ritualic în eneoliticul dezvoltat si, partial, final (3.750-2.700 b.c.), respectiv orizontul tortilor pastilate”, au explicat muzeografii.
Este prima semnalare a acestui orizont cultural în situl arheologic de la Micesti-Cigase.
NICUSOR DINCA
Comentarii