Proprietatile si efectele folosirii unor preparate si produse nu se limiteaza niciodata la avantaje de partea consumatorului, ci exista si posibile urmari nefaste, pe care le putem cunoaste, în principiu, din lista de „efecte secundare” sau „efecte adverse”, cum este cazul medicamentelor.
Într-o „vecinatate” uneori neprietenoasa a acestora se afla produsele care la origine sunt naturale, dar sufera transformari mai mult sau mai putin majore si benefice, înainte sa fie furnizate consumatorilor.
Astfel, necesarul de iod sau de fluor în organismul uman este manipulat de multe decenii pe doua cai ce privesc doua produse de uz cotidian foarte larg: sarea alimentara si pasta de dinti.
Pentru cine a trait momentul dramatic „Cernobîl 1986”, nu este straina masura luata la nivel national de autoritatile române, de a distribui populatiei iod sub forma de pastile.
Ulterior, s-a trecut la masura imperativa ca toata sarea din comert sa fie „îmbogatita” cu iod. Nu de putine ori, specialisti si medici au tras semnale de alarma prin care reclamau „agresarea” cu iod a populatiei. Principala motivatie – consumul excesiv de iod poate genera boli grave, inclusiv cancere.
Reprezentantii Asociatiei Operatorilor din Agricultura Ecologica au cerut schimbarea legii care interzice, din anul 2002, vânzarea sarii neiodate în magazine.
Specialistii atrag atentia ca este anormal sa consumam zilnic iod, daca nu suferim de hipotiroidism (deficit de iod), cu atât mai mult cu cât apare riscul îmbolnavirii grave a unor persoane sanatoase; cea mai banala ar fi alergia la iod.
80% din aportul zilnic provine din alimentele ultraprocesate, astfel ca ingeram o cantitate de iod tripla fata de necesar. Situatia pune endocrinologii în tabere diferite, dar în ambele cazuri ei sunt de acord ca excesul de iod blocheaza glanda tiroida.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii