În încercarea de a întelege cum si de ce primii stramosi ai omului modern au început sa mearga pe doua picioare, cercetatorii îsi îndreapta în ultimii ani atentia catre cimpanzeii care traiesc în medii deschise, asemanatoare savanei, pentru a gasi indicii.
Inciuda terenului deschis, acesti cimpanzei se catara frecvent în copaci pentru a culege fructe si alte alimente aflate la înaltime. Comportamentul lor sugereaza ca mersul biped nu a evoluat doar ca raspuns la deplasarea pe sol, ci si pentru a facilita miscarea sigura si eficienta printre crengile copacilor.
Hrana si habitat
Desi traiesc în habitate deschise, cimpanzeii se bazeaza în continuare foarte mult pe copaci pentru hrana – ceea ce indica faptul ca stramosii oamenilor ar fi putut dezvolta mersul biped nu doar la sol, ci si în timp ce se deplasau în copaci. Momentul si motivul pentru care stramosii nostri au coborât din copaci si au început sa mearga vertical ramân greu de stabilit.
Multi hominizi timpurii capabili sa mearga pe doua picioare erau, de asemenea, foarte bine adaptati catararii, iar dovezile fosile lipsesc pentru o perioada-cheie în care schimbarile climatice au transformat padurile în zone deschise si uscate – savane-mozaic – ceea ce i-ar fi putut forta pe acestia sa coboare pe sol.
Un nou studiu realizat pe cimpanzei moderni ar putea umple aceste goluri. O echipa de cercetatori care a observat cimpanzeii din Valea Issa, Tanzania, a descoperit ca, desi acestia traiesc într-o savana-mozaic, urca frecvent în copaci pentru a accesa hrana valoroasa. Acest comportament ar putea explica de ce hominizii timpurii si-au pastrat adaptarile arboricole. „Timp de decenii, s-a presupus ca mersul biped a aparut deoarece am coborât din copaci si am avut nevoie sa traversam savana deschisa”, a declarat dr. Rhianna Drummond-Clarke, de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutiva, autoarea principala a studiului publicat în Frontiers in Ecology and Evolution.
„Prin acest studiu aratam ca deplasarea sigura si eficienta prin coronamentul copacilor poate ramâne importanta chiar si într-un habitat deschis.”
Valea Issa este împartita între o zona mica de padure deasa, întinsa de-a lungul râurilor si terenuri împadurite deschise. Cimpanzeii cauta hrana în padurile deschise mai ales în sezonul uscat, când acestea ofera mai multe resurse. Habitatul si dieta lor sunt comparabile cu cele ale unor hominizi timpurii, ceea ce înseamna ca modul lor de viata ar putea oferi perspective valoroase asupra modului de trai al acestora.
Drummond-Clarke adauga: „Fata de cimpanzeii care traiesc în paduri, cei din Valea Issa petrec la fel de mult timp în copaci. Am vrut sa testam daca modul în care ei îsi cauta hrana explica aceasta tendinta. Cum copacii sunt mai rar distribuiti, eficienta în catarare devine esentiala.”
Strategie-cheie pentru supravietuire
Cercetatorii au monitorizat comportamentul adultilor în sezonul uscat, notând modul în care acestia cautau hrana si ce mâncau în copaci. Au înregistrat dimensiunea, înaltimea si forma copacilor, precum si numarul si grosimea ramurilor.
Cimpanzeii din Issa consumau în principal fructe, urmate de frunze si flori – alimente situate la capatul ramurilor, unde este nevoie de abilitati de catarare pentru accesul în siguranta. Acestia petreceau mai mult timp în copacii mari, care ofereau mai multa hrana, iar cele mai lungi sesiuni de hranire aveau loc în copacii cu coroane larg deschise, sugerând ca abundenta alimentara justifica efortul crescut.
Aceste observatii ar putea indica un model evolutiv similar pentru stramosii umani, în care beneficiile nutritionale ale anumitor alimente justificau mentinerea adaptarilor arboricole si, implicit, evolutia mersului biped chiar si în copaci.
Fiind animale relativ mari, cimpanzeii nu se deplaseaza în copaci catarându-se pe ramuri subtiri, ci agatându-se de acestea sau stând în pozitie verticala, cu bratele sprijinite de ramurile apropiate.
Desi aceste comportamente „sigure” sunt asociate în mod traditional cu cautarea hranei în paduri dense, noile descoperiri arata ca ele sunt la fel de importante si pentru cimpanzeii care se hranesc în habitate de tip savana-mozaic.
„Presupunem ca mersul nostru biped a continuat sa evolueze în copaci, chiar si dupa trecerea la un habitat deschis”, a explicat dr. Rhianna Drummond-Clarke. „Studiile observationale efectuate asupra marilor maimute arata ca acestea pot merge pe sol câtiva pasi, dar folosesc cel mai frecvent mersul biped în copaci.
Este logic sa presupunem ca si rudele noastre hominine timpurii foloseau acest tip de mers biped, în care se sprijineau de ramuri pentru un plus de echilibru. Daca cimpanzeii din Valea Issa pot fi considerati modele potrivite, comportamentele sus-pendate si bipede au fost pro-babil vitale pentru supravietuirea unui hominin de dimensiuni mari, fructivor si semi-terestru într-un habitat deschis.”
Cu toate acestea, cercetatorii avertizeaza ca este nevoie de mai multe dovezi fosile si de studii suplimentare asupra diferitelor aspecte ale comportamentului alimentar al cimpanzeilor pentru a valida aceasta ipoteza.
„Studiul nostru a analizat doar comportamentul de hranire în sezonul uscat”, a precizat Drummond-Clarke. „Ar fi interesant de vazut daca aceste tipare se mentin si în sezonul ploios.
De asemenea, este necesara o analiza a valorii nutritionale a alimentelor si a disponibilitatii generale a hranei pentru a testa ipoteza noastra potrivit careia hranirea prelungita în copaci mari, cu anumite alimente, este eficienta energetic într-un habitat deschis. Important este si faptul ca am studiat doar o singura comunitate de cimpanzei.
Studiile viitoare asupra altor grupuri care traiesc în habitate deschise si uscate vor fi esentiale pentru a stabili daca aceste comportamente sunt specifice unui habitat de tip savana-mozaic sau doar caracteristice comunitatii din Issa.”
GABRIEL TUDOR
Comentarii