O parte esentiala a patrimoniului etnografic, teascurile pentru presat struguri vor putea fi admirate în cadrul unei expozitii dedicate lunii octombrie 2025, gazduita de Muzeul Judetean de Etnografie si Arta Populara Maramures (Str. Dealul Florilor, Nr.1, Baia Mare).
În colectiile muzeului se regasesc exemplare impresionante de teascuri, unele cu grinzi de pâna la 8,5 metri si o greutate de 2 tone, construite din lemn masiv, folosind tehnici ingenioase pentru a presa cantitati mari de struguri.
„Cercetarile specialistilor au demonstrat ca, abordând aspectele legate de cadrul ocupational, satele aflate între Baia Mare si Seini, au pus un accent deosebit pe cultivarea vitei de vie, aceasta tratata la acelasi nivel cu agricultura si cresterea animalelor. Acest fapt s-a datorat, în primul rând, conditiilor pedoclimatice pe care zona le-a oferit. Ampelografii si etnologii au demonstrat atât vechimea cât si evolutia cresterii vitei de vie pe tot teritoriul românesc. Studiind teascurile pentru obtinerea mustului din spatiul românesc, doi cercetatori de marca, Nicolae Mironescu si Constantin Iliescu, au ajuns la concluzia ca acestea au origine romana. Existenta teascurilor cu grinda, mai ales în Transilvania este considerata de cercetatori, ca fiind dovada exploatarii viilor dacice de catre romani” a explicat muzeograful Cristian Robescu.
Pentru Evul Mediu, istoricul David Prodan atrage atentia ca documentele secolului al XVI-lea, referitoare la aceste domenii, subliniaza ca cresterea vitei de vie si productia de vin se numarau printre veniturile considerabile ale domeniilor feudale, între acestea numarându-se si domeniile Baia Mare si Seini, zona din care provin teascurile aflate în colectiile muzeului.
„Documentele medievale existente vorbesc si despre obligatiile iobagilor de aici printre care se afla si cea a vinului care se dadea în galeti (cubulus) sau puteau fi rascumparate în bani (8 galeti sau 1 florin). Secolul XIX a ramas în amintire pentru localnici si prin vinul de calitate obtinut din strugurii de aici, vin vestit prin calitatea sa în întreg imperiu austriac. Aflam de la istoricul Borovvsky Samu ca toate dealurile din zona au fost replantate, la 1890, cu noi soiuri de struguri. Din pacate dupa 1910, viile din zona au fost distruse de filoxera, iar dupa aceea aici s-au replantat doar soiuri hibride mai rezistente la schimbarile climatice.
Într-un studiu etnografic referitor la teascurile de struguri, Janeta Ciocan si Gheorghe Robescu subliniaza ca prezenta în numar foarte mare a acestor instalatii tehnice populare sunt cele mai clare dovezi ale cantitatilor importante de struguri pe care le dadeau viile din zonele mentionate” a spus Cristian Robescu.
Doua tipuri de teascuri, care presau cantitati mari de struguri, existau în aceasta zona viticola din nordul Transilvaniei: teascul cu grinda si vana si teascul cu grinda si platforma.
„Indiferent de dimensiuni, teascul presupune existenta a doi stâlpi verticali, bine ancorati în pamânt, între care este prinsa grinda de presare aflata în plan orizontal. Aceasta grinda este realizata dintr-un copac taiat imediat dupa locul de bifurcare a ramurilor.
La teascurile mari aceasta grinda poate ajunge pâna la 8,5 m lungime si o greutate de 2 tone, asa cum are teascul aflat în colectia Muzeului de Etnografie si Arta Populara din Baia Mare. Prin bifurcarea grindei trece surubul ancorat în pamânt prin intermediul unei «grape» de forma rotunda sau patrata, încarcata cu bolovani pentru stabilitatea instalatiei.
Teascurile mici au vana, numita «meghelnita» în grai local în care se aseaza strugurii. Aceasta are forma paralelipipedica cu dimensiunile de aproximativ 70/50/60 cm capabila sa primeasca aproximativ 300-400 kg de struguri si este confectionata din leturi de lemn puse la distanta de 2-3 cm pentru a permite mustului sa curga. Vana este asezata pe «covata», o bucata masiva de lemn ce are sapat pe margini un sant care dirijeaza mustul spre vasul în care este colectat” aminteste Cristian Robescu.
Teascurile cu surub erau folosite de proprietarii care detineau suprafete mari de vie.
„Teascul cu surub si platforma are aceleasi componete, doar ca vana este înlocuita de o platforma cu dimensiunile de 2/2,5 m.
Platforma este confectionata din grinzi de stejar fasonate cu barda pe patru fete, iar pe una din fete, grinzile au capetele lasate mai înalte. Între aceste grinzi se punea stuf si se strângea cu suruburi amplasate la cele patru colturi.
Stuful se uda cu apa fierbinte, se umfla si facea ca platforma sa devina impermeabila, mustul fiind dirijat spre o scurgere unde se afla vasul de colectare al mustului. Strugurii erau asezati pe platforma în forma unui cub, deasupra caruia se puneau scânduri peste care presa grinda.
Aceste teascuri erau folosite doar de cei care aveau suprafete mai mari de vie. Teascurile cu platforma erau construite întotdeauna la marginea viei, iar cele cu vana se gaseau adapostite în sura.
Cei care aveau doar o vie mica se foloseau de teascuri simple manuale. Acestea aveau o vana de forma rotunda sau paralelipipedica, iar strugurii erau presati cu ajutorul unui surub metalic”, a spus muzeograful Cristian Robescu.
NICUSOR DINCA
Comentarii