Anul 2025 a adus o serie de evenimente fara precedent, iar momentele de-a dreptul revolutionare traite pâna acum demonstreaza ca istoria se scrie în timp real.
De la solutii inedite pentru criza climatica la îndraznete realizari spatiale, de la tratamente genetice de ultima generatie la readucerea la viata a unor pradatori disparuti, fiecare „premiera” schimba lumea pe care credeam ca o cunoastem.
Asezati-va confortabil în fotoliu, pentru ca urmeaza sa trecem în revista cele mai uimitoare zece progrese care au definit acest an remarcabil.
Primul bebelus supus unui tratament de editare genetica
Kyle „KJ” Muldoon Jr., nascut în august 2024, a venit pe lume cu o boala metabolica rara care provoaca acumularea toxica de amoniac, afectând grav ficatul si ducând la leziuni neurologice ireversibile. Terapia conventionala oferea doar o solutie: transplantul de ficat, pe care KJ nu îl putea primi înainte de a împlini un an.
Cu mult înainte de nasterea lui KJ, cercetatorii de la Universitatea din Pennsylvania dezvoltau o abordare inovatoare de editare genetica, niciodata testata pe oameni. Când cazul copilului a devenit cunoscut, o coalitie de peste 45 de oameni de stiinta, medici si companii de biotehnologie s-a mobilizat pentru a accelera un posibil tratament, într-o cursa contracronometru pentru a-i salva viata.
Folosind CRISPR – instrumentul de editare genomica premiat cu Nobel – echipa a identificat mutatia patogena din ADN-ul lui KJ si a conceput o editare terapeutica menita sa corecteze „litera” defectuoasa. FDA (Agentia pentru Alimente si Medicamente) a acordat o derogare de urgenta, permitând administrarea terapiei experimentale în ciuda lipsei testelor traditionale.
Parintii lui KJ au avut de facut o alegere dificila: sa continue tratamentul standard pâna când transplantul devenea posibil sau sa îsi asume riscul interventiei inovatoare, înca netestate. Au optat pentru terapia bazata pe CRISPR.
Pe 25 februarie 2025, KJ a primit prima perfuzie, urmata de doze lunare în martie si aprilie. Bebelusul, în vârsta de noua luni si jumatate, nu a prezentat efecte adverse serioase si a început sa atinga noi etape de dezvoltare. Desi este prea devreme pentru a vorbi despre o vindecare completa, starea lui s-a îmbunatatit semnificativ, ilustrând potentialul primei terapii de editare genetica personalizata aplicate vreo-data unui pacient.
Transformarea aerului în combustibil
Imaginati-va o solutie la criza climatica care nu este îngropata în subteran, ci pluteste chiar deasupra noastra. Aceasta este premisa unui reactor de captare directa a dioxidului de carbon din aer (DAC), alimentat solar, prezentat de cercetatorii de la Universitatea Cambridge în februarie 2025.
Inspirat de fotosinteza, dispozitivul functioneaza ca un burete sofisticat, extragând dioxid de carbon din aerul ambiental pe timpul noptii si folosind lumina solara ziua pentru a declansa o transformare chimica în gaz de sinteza (syngas), o resursa esentiala pentru combustibili, produse chimice si farmaceutice.
Inovatia consta în independenta reactorului fata de energia provenita din combustibili fosili. Sistemele traditionale de captare si stocare a carbonului (CCS) se bazeaza adesea pe combustie pentru a alimenta procesul de captare, ceea ce, paradoxal, adauga mai mult CO2 în atmosfera.
Unitatea de la Cambridge functioneaza însa exclusiv cu energie solara, eliminând necesitatea electricitatii externe, a bateriilor sau a cablurilor. Dincolo de sursa sa curata de energie, reactorul evita problema de lunga durata a stocarii subterane a CO2 captat — o practica însotita de riscuri legate de siguranta si de permanenta.
Prin transformarea CO2 direct în syngas util, tehnologia ofera un avantaj dublu: elimina un gaz cu efect de sera si, simultan, produce un purtator de energie regenerabil.
Prima „dezextinctie” din lume
Lupul teribil cutreiera cândva America de Nord ca pradator de vârf, înainte de a disparea în urma cu aproximativ 10.000-13.000 de ani.
Pe 7 aprilie 2025, compania de biotehnologie Colossal Biosciences, cu sediul în Dallas, a anuntat o reusita uimitoare: readucerea lupului teribil în secolul XXI, marcând prima dezextinctie din lume.
Oamenii de stiinta au extras ADN antic dintr-un dinte vechi de 13.000 de ani si dintr-un craniu de 72.000 de ani, reconstruind doua genomuri complete. Comparând aceste secvente cu cele ale lupului sur – cea mai apropiata ruda în viata a legendarului carnasier – au proiectat un genom care reproduce trasaturile distinctive ale speciei disparute.
ADN-ul modificat a fost introdus într-un ovul de câine domestic, iar embrionii rezultati au fost implantati în mame surogat. Efortul s-a încheiat cu nasterea a trei pui – doi masculi, numiti Romulus si Remus, si o femela, botezata Khaleesi.
Desi nu sunt copii identici ai stramosilor lor preistorici, puii întruchipeaza trasaturile genetice esentiale ale lupului teribil. Proiectul a stârnit dezbateri privind etica readucerii la viata a speciilor disparute, însa Colossal a asigurat publicul ca animalele vor trai într-o rezervatie de 2.000 de acri, înregistrata la USDA si certificata de American Humane Society, fara a fi vreodata eliberate în salbaticie.
Luna primeste o aselenizare perfecta!
Companiile private urmaresc de mult timp realizarea unor aselenizari reusite, însa numeroase încercari s-au încheiat cu asolizari imperfecte. În februarie 2024, Intuitive Machines a trimis modulele Odysseus, marcând sosirea primului vehicul spatial american pe Luna dupa mai bine de jumatate de secol, dar aparatul s-a rasturnat la contactul cu solul, nereusind o aselenizare impecabila.
Martie 2025 a adus însa un progres major: misiunea Blue Ghost 1 a companiei Firefly Aerospace a livrat cu succes încarcaturi, a colectat mostre lunare si a realizat imagini de înalta rezolutie pentru NASA.
Lansata pe 15 ianuarie 2025, nava a atins suprafata Lunii în Mare Crisium, pe 2 martie 2025, la ora 3.34 a.m., efectuând o aselenizare perfecta, stabila si fara nicio defectiune tehnica. Aceasta reusita a transformat Firefly în prima companie privata care a realizat o aselenizare impecabila, sugerând ca firmele comerciale sunt gata sa conduca urmatorul val de explorare lunara.
Cel mai evaziv animal oceanic
Calamarii colosali, care pot ajunge la 7 metri lungime si pot cântari pâna la 500 de kilograme, au ramas vreme de un secol o enigma pentru oamenii de stiinta, de la prima lor descriere în 1925. Habitatul lor din abis – între 500 si 2.000 de metri adâncime – caracterizat prin presiune extrema, temperaturi foarte scazute si întuneric perpetuu, îi face aproape inaccesibili.
Enigma este amplificata de ochii lor enormi – mai mari decât o minge de fotbal – extrem de sensibili la lumina, ceea ce îi determina sa evite iluminarea artificiala a echipamentelor de cercetare. Ca urmare, informatiile despre comportamentul lor s-au limitat mult timp la resturi gasite în stomacurile pradatorilor marini.
Pe 9 martie 2025, a avut loc o descoperire remarcabila: un robot subacvatic al Schmidt Ocean Institute a filmat un pui de calamar colosal în apropierea Insulelor South Sandwich. Exemplarul, de aproximativ 30 de centimetri lungime, a fost surprins la 600 de metri adâncime, furnizând prima documentare vizuala în viata a speciei si deschizând noi directii pentru cercetarea marina.
Oxigen descoperit în cea mai îndepartata galaxie
În ianuarie 2024, Telescopul Spatial James Webb a identificat o galaxie luminoasa – JADES-GS-z14-0 – situata la 13,4 miliarde ani-lumina distanta, cea mai îndepartata galaxie observata vreodata. Aceasta reprezinta Universul asa cum era la mai putin de 300 de milioane de ani dupa Big Bang, adica la aproximativ 2% din vârsta sa actuala.
Observatiile ulterioare realizate cu radiotelescopul Atacama Large Millimeter/ submillimeter Array (ALMA) în aprilie 2025 au dezvaluit o compozitie chimica surprinzatoare: prezenta oxigenului si a metalelor grele.
De obicei, galaxiile timpurii contin în principal hidrogen si heliu, iar elementele mai grele apar mai târziu, formate în nucleele stelare si dispersate de supernove.
Detectarea unor niveluri de oxigen de zece ori mai ridicate decât cele asteptate sugereaza ca galaxia JADES-GS-z14-0 a trecut printr-o perioada intensa de formare stelara timp de cel putin 100 de milioane de ani înainte ca lumina ei sa ajunga pe Pamânt, indicând ca evolutia galactica a fost mult mai rapida decât se presupunea.
GABRIEL TUDOR
Comentarii