Oamenii de stiinta chinezi care s-au scufundat la adâncimi uluitoare în doua gropi oceanice din nord-vestul Pacificului au descoperit comunitati înfloritoare de creaturi marine care nu se întretin consumând materie organica, asa cum procedeaza majoritatea animalelor de pe Terra, ci transformând substantele chimice în energie.
Majoritatea formelor de viata de pe Pamânt depind de lumina Soarelui, care este esentiala pentru fotosinteza. Dar în întunericul total al fundului oceanic, unele animale supravietuiesc datorita substantelor chimice. Oamenii de stiinta numesc acest proces chimiosinteza.
Cercetatorii din China au descoperit aceste comunitati de vietuitoare bazate pe chimiosinteza – dominate de viermi tubulari si scoici – în timpul unei serii de scufundari la bordul unui submersibil cu echipaj pe fundul foselor oceanice Kurile-Kamceatka si Aleutina. Aceste creaturi se hranesc cu fluidele bogate în hidrogen sulfurat si metan care se scurg din fundul marii în acest tarâm întunecat si friguros, dincolo de pragul la care poate sa patrunda lumina Soarelui.
Ecosistemele au fost descoperite la adâncimi mai mari decât înaltimea muntelui Everest, cel mai înalt vârf de pe Pamânt. Ecosistemul de la cea mai mare adâncime a fost gasit la 9.533 de metri sub suprafata oceanului, în fosa Kurile-Kamceatka. Acea adâncime este cu aproximativ 25% mai mare decât locurile în care au fost documentate anterior astfel de animale.
„Ceea ce face ca descoperirea noastra sa fie revolutionara nu este doar adâncimea mai mare, ci si abundenta si diversitatea uimitoare a vietii chimiosintetice pe care am observat-o acolo”, a declarat specialista în geochimie marina Mengran Du de la Institutul de stiinta si Inginerie a Marilor Adânci (IDSSE), parte a Academiei Chineze de Stiinte, unul dintre autorii studiului publicat în revista Nature.
„Spre deosebire de «buzunare» izolate de organisme, aceasta comunitate prospera ca o oaza vibranta în vastul desert al adâncurilor marii”, a adaugat Mengran Du.
Zona hadala
Desi unele animale marine au fost documentate la adâncimi chiar mai mari, la aproape 11.000 de metri sub suprafata apei, în Groapa Marianelor din Oceanul Pacific, Mengran Du a afirmat ca acele vietuitoare nu erau consumatoare de substante chimice.
În cadrul noii cercetari, oamenii de stiinta chinezi au folosit submersibilul Fendouzhe pentru a calatori pâna la ceea ce se numeste zona hadala (hadopelagica). Zona hadala este locul în care una dintre placile de dimensiunea unui continent care alcatuiesc scoarta terestra aluneca sub o placa învecinata într-un proces denumit subductie.
„Mediul oceanic de acolo este caracterizat de frig, întuneric total si procese tectonice active”, a declarat geologul marin Xiaotong Peng de la IDSSE, co-autor al studiului si totodata coordonatorul programului de cercetare.
„S-a dovedit ca acest mediu gazduieste cele mai adânci si mai extinse comunitati chemosintetice cunoscute pe planeta noastra”, a adaugat Xiaotong Peng. Fosa Kurile-Kamceatka se întinde pe o lungime de aproximativ 2.900 kilometri si este situata în largul coastei sud-estice a Peninsulei Kamceatka. Fosa Aleutina se întinde pe aproximativ 3.400 de kilometri în largul coastelor sudice ale Alaskai si ale Insulelor Aleutine.
Ecosistemele nou observate sunt dominate de doua tipuri de animale devoratoare de substante chimice – viermi tubulari de culoare rosie, gri sau alba, cu o lungime de aproximativ 20-30 centimetri, si scoici de culoare alba, cu o lungime de pâna la 23 de centimetri. Unele dintre acestea par a fi specii necunoscute anterior, a declarat Mengran Du.
„Chiar daca traiesc în cel mai dur mediu, aceste forme de viata au reusit sa supravietuiasca si sa prospere”, a adaugat cercetatoarea chineza.
Calatorie în timp
În aceste ecosisteme au fost descoperite si unele animale care nu se hranesc cu substante chimice, ci cu materie organica si cu vietuitoare marine moarte provenite de la adâncimi mai mici, inclusiv anemone-de-mare, viermi-lingura si castraveti-de-mare.
Mengran Du, cercetatorul-sef al expeditiei, a descris ceea ce a simtit atunci când a vizitat acea sfera acvatica îndepartata. „Scufundarea în submersibil a fost o experienta extraordinara – ca o calatorie în timp. Fiecare coborâre m-a transportat într-un nou tarâm al adâncurilor, ca si cum as fi descoperit o lume ascunsa si i-as fi deslusit misterele”, a declarat Mengran Du, exprimându-si totodata uimirea fata de rezistenta si frumusetea remarcabile ale creaturilor pe care le-au vazut oamenii de stiinta.
Studiul ilustreaza modul în care viata poate înflori în unele dintre cele mai extreme conditii de pe Pamânt – si, potential, dincolo de frontierele planetei noastre. „Aceste descoperiri extind limita de adâncime a comunitatilor chimosintetice de pe Pamânt. Cercetarile viitoare ar trebui sa se concentreze asupra modului în care aceste creaturi se adapteaza la o astfel de adâncime extrema”, a declarat Xiaotong Peng.
„Noi avansam sugestia ca alte comunitati chemosintetice similare pot exista si în oceanele extraterestre, deoarece substante chimice precum metanul si hidrogenul sunt comune acolo”, a adaugat cercetatorul chinez.
Doar câtiva oameni au reusit sa viziteze fundul Gropii Marianelor, cea mai adânca fosa oceanica de pe planeta noastra, informeaza Reuters/Agerpres.
Primii exploratori au ajuns în acea groapa oceanica – o depresiune în forma de semiluna, mai adânca decât înaltimea muntelui Everest – în anul 1960.
Nicio alta misiune nu a mai fost trimisa acolo pâna la prima calatorie solo – o premiera – efectuata de cineastul american James Cameron în 2012. La acea vreme, regizorul filmelor „Abyss” si „Avatar” a descris peisajul ca fiind „extraterestru” si „dezolant”.Presiunea pe fundul gropii atinge peste o tona pe centimetru patrat, de aproape 1.100 de ori mai mare decât la nivelul marii.
NICUSOR DINCA
Comentarii