Puciul esuat din 26 februarie 1936, cunoscut în istoria Japoniei sub numele de Ni Ni-Roku Jiken, a reprezentat una dintre cele mai grave crize politice interne ale Imperiului Japonez din perioada interbelica.
Evenimentul a constat într-o tentativa de lovitura de stat organizata de un grup de tineri ofiteri ai Armatei Imperiale Japoneze, animati de convingeri ultranationaliste si de dorinta de a remodela radical conducerea politica si militara a tarii.
Lovitura a avut loc într-un context marcat de instabilitate economica, nemultumiri sociale si conflicte ideologice profunde în interiorul elitei militare. Tinerii ofiteri implicati faceau parte din factiunea cunoscuta sub numele de Kodoha („Factiunea Caii Imperiale”), care promova un nationalism mistic, loialitate absoluta fata de împarat si o viziune revolutionara asupra statului japonez.
Acestia considerau ca liderii politici civili si comandantii militari superiori erau corupti, prea moderati si influentati de interesele capitaliste occidentale. În dimineata zilei de 26 februarie 1936, aproximativ 1.400 de soldati au ocupat puncte-cheie din Tokyo, inclusiv cladiri guvernamentale si resedinte ale unor oficiali de rang înalt.
Mai multi lideri importanti au fost asasinati sau grav raniti, printre care fostul prim-ministru Takahashi Korekiyo si ministrul de finante Saito Makoto. Rebelii au cerut instaurarea unui nou guvern „curat”, care sa reflecte vointa împaratului si valorile traditionale japoneze.
Reactia autoritatilor a fost initial ezitanta, în parte din cauza temerii de a nu provoca un conflict deschis în numele împaratului, pe care rebelii pretindeau ca îl apara. Totusi, împaratul Hirohito a condamnat ferm actiunea, ordonând reprimarea imediata a insurectiei.
Trupele loiale guvernului au înconjurat fortele rebele, iar tentativa de lovitura de stat a fost înabusita fara un razboi civil de amploare. Consecintele incidentului au fost profunde. Desi rebeliunea a esuat, ea a dus la consolidarea influentei armatei în viata politica japoneza si la eliminarea definitiva a factiunii Kodoha.
În acelasi timp, evenimentul a accelerat deriva Japoniei catre autoritarism si militarism, pregatind terenul pentru expansiunea agresiva din anii care au urmat si pentru implicarea tarii în Al Doilea Razboi Mondial.
GABRIEL TUDOR
Comentarii