Initiatorii proiectului de construire a replicii autobuzului etajat „MARTA”, fabricat la Arad în urma cu un secol, un exemplu de inovatie tehnica pentru acele timpuri, au publicat primele imagini din atelierul în care se realizeaza autovehiculul, precizând ca motorul a fost testat si este functional, iar în prezent se lucreaza la caroserie.
„Am pornit motorul viitorului autobuz supraetajat «mARTA», construit ca o replica a celui fabricat la Arad în 1908. (…) Echipa ROBAC Industries a trecut deja la faza de construire a caroseriei si a mobilierului interior, iar autobuzul începe sa capete forma unui concept dedicat turismului cultural cât si promovarii istoriei si patrimoniului local aradean”, se arata într-un comunicat, alaturi de fotografii si înregistrari video din timpul testelor.
Replica autobuzului supraetajat este realizata în Arad în scop turistic si va fi pus în circulatie pe strazile din municipiu, pe un circuit ghidat prin care sa poata fi promovata istoria si cultura Aradului. Conceput ca vehicul electric, va fi omologat si va circula legal pe drumurile publice, promovând istoria locala si patrimoniul industrial al orasului.
În urma cu o luna, managerul HUB Cultural „mARTA” Arad, Ovidiu Balint, a declarat ca desi proiectul are o întârziere fata de termenul estimat initial, care era anul trecut, realizarea autobuzului va fi gata în aceasta primavara.
„Au existat unele probleme care au tinut de proiectare, care au fost rezolvate, astfel încât autobuzul va îndeplini toate conditiile de omologare. Noi estimam ca prima replica a autobuzului va fi gata în primavara si va putea fi vazuta pe strazi cel târziu la mijlocul lunii iunie, atunci când vom organiza si Festivalul Underground”, afirmase Balint. În septembrie 2024, initiatorii acestui proiect anuntau ca licitatia pentru realizarea sasiului a fost câstigata de o companie de automotive din Lipova, iar autobuzul va fi unul electric.
La începutul secolului XX Aradul era considerat printre cele mai dezvoltate si dinamice orase ale imperiului Austro-Ungar, cu performante importante în domeniile industrial si tehnologic.
Primaria aradeana era preocupata de rezolvarea problemei transportului public într-un oras în plina expansiune, iar înlocuirea tramvaiului tras de cai cu cel electric nu parea o solutie, astfel nascându-se ideea folosirii autobuzelor. Modelul de autobuz supraetajat era produs la prima fabrica de automobile si motoare de pe actualul teritoriu al României, respectiv Westinghouse – MARTA, informeaza Agerpres.
MARTA este acronimul pentru Magyar Automobil Részvény Társaság Arad, înfiintata în Regatul Ungar ca sucursala a firmei americane Westinghouse, prin intermediul filialei franceze din Le Havre.
În urma cu un secol, MARTA exporta automobile în mai multe tari europene, inclusiv în Anglia. În 1913, fabrica avea 280 de angajati, iar aici se produceau autoturisme, autobuze, camioane sau motoare pentru tractiune feroviara.
Din 1915, în timpul Primului Razboi Mondial, la Arad s-au fabricat doar motoare de avion, iar dupa destramarea Imperiului Austro-Ungar si unirea Transilvaniei cu Regatul României, a luat fiinta societatea Astra – prima fabrica româna de vagoane si motoare. Aceasta s-a realizat prin unirea fabricii de vagoane Weitzer cu fabrica MARTA. În anul 1926, fabricarea automobilelor la Arad a încetat, iar utilajele au fost mutate la Brasov, unde s-a înfiintat Întreprinderea Aeronautica Româna.
Tronuri domnesti si regale
Expozitia tematica reconstituie povestile a sase tronuri – obiecte cu o încarcatura istorica, simbolica si artistica deosebita, ce amintesc de momente de referinta si personalitati marcante ale istoriei nationale s-a deschis la Muzeul National de Istorie a României (Bucuresti, Calea Victoriei, nr. 12).
Prin prezentarea acestor bunuri culturale de mare importanta din patrimoniul institutiei muzeale, organizatorii încearca sa reconstituie „traseele” pe care acestea le-au urmat si „încercarile” la care au fost supuse de-a lungul timpului. Impunatorul tron folosit de Grigore Dimitrie Ghica, primul domnitor pamântean al Tarii Românesti dupa încheierea domniilor fanariote (1822-1828), se remarca prin elementele decorative de sorginte diversa (neo-Renastere italiana, neoclasicism etc.), specifice eclectismului european din prima jumatate a secolului al XIX-lea.
Tronul lui Gheorghe Bibescu, al doilea domnitor regulamentar al Tarii Românesti (1842-1848), cel care a abdicat în urma izbucnirii Revolutiei de la 1848, a fost realizat, cel mai probabil, într-un atelier austriac, prezentând caracteristici ale asa-numitului „stil Blondel”, în voga la Viena dupa 1840.
Tronurile domnitorului Alexandru Ioan Cuza si al Doamnei Elena Cuza, care prezinta, din punct de vedere stilistic, caracteristicile stilului Napoleon III (Second Empire), au fost folosite, pentru o buna perioada de timp, si de principele/regele Carol I si de principesa/regina Elisabeta. „Astfel, aceste tronuri sunt legate de doua momente de importanta majora ale istoriei moderne: Unirea Principatelor Române (1859) si proclamarea Regatului (fiind prezente la ceremoniile Încoronarii, din 10 mai 1881)”, precizeaza Agerpres.
Totodata, spectaculosul tron al reginei Elisabeta, realizat de Casa Krieger din Paris, în anul 1884, prezinta particularitatile stilistice ale stilului neo-bizantin, cu un decor caracteristic unui „revival” al artei medievale românesti.
În expozitie se mai afla si impunatorul tron din lemn masiv, cu spatar înalt de doi metri, al regilor României din Palatul Adunarii Deputatilor, realizat la începutul secolului XX si care era considerat în epoca „o minune a artei decorative”.
Expozitia va putea fi vizitata pâna pe 15 aprilie, de miercuri pâna duminica (9.00-17.00, conform orarului de iarna pâna la 31.03.2026, respectiv 10.00-18.00, program de vara).
NICUSOR DINCA
Comentarii