Ziua de 17 septembrie 1382 marcheaza un episod neobisnuit din istoria medievala a Ungariei. La aceasta data, Maria de Anjou, fiica regelui Ludovic I al Ungariei, a fost încoronata la Székesfehérvár ca succesoare a tatalui sau, la vârsta de unsprezece ani.
Desi era femeie, Maria a fost încoronata si intitulata „rege al Ungariei” (rex Hungariae), nu regina. Ludovic I, supranumit Ludovic cel Mare, a murit la 10 septembrie 1382, fara fii. Succesiunea a revenit astfel fiicei sale Maria, care fusese desemnata mostenitoare înca din timpul vietii tatalui.
Încoronarea rapida urmarea sa consolideze dreptul ei asupra tronului într-un regat în care statutul monarhului era strâns legat de traditia politica si juridica a regalitatii masculine. Folosirea titlului masculin nu a fost întâmplatoare. În Ungaria medievala, încoronarea cu Sfânta Coroana si respectarea ritualului consacrat aveau o importanta esentiala pentru legitimitatea suveranului.
Prin urmare, Maria a fost încoronata potrivit traditiei regale si a fost consemnata în documente drept rex Hungariae. Formula sublinia statutul ei de suveran legitim al regatului, chiar daca, în mod obisnuit, este cunoscuta în istorie drept Maria, regina Ungariei.
Puterea efectiva nu se afla însa în mâinile tinerei suverane. Din cauza vârstei sale, mama ei, Elisabeta de Bosnia, a exercitat regenta. În jurul curtii regale s-au format rapid factiuni rivale, iar problema succesiunii avea sa provoace în anii urmatori conflicte serioase.
Domnia Mariei a fost, de altfel, una dintre cele mai tulburi perioade din istoria regatului. În 1385, coroana i-a fost contestata si a ajuns pentru scurt timp la Carol al III-lea de Durazzo.
Maria a revenit ulterior pe tron, iar casatoria sa cu Sigismund de Luxemburg a contribuit la instaurarea unui echilibru politic în Europa Centrala.
GABRIEL TUDOR
Comentarii