10 septembrie 1509 a ramas în istoria Constantinopolului drept ziua unuia dintre cele mai devastatoare cutremure care au lovit orasul.
Seismul produs în jurul orei 22:00, în Marea Marmara, în apropierea Insulelor Printilor, a avut o magnitudine estimata la 7,2 si a transformat capitala Imperiului Otoman într-un oras grav afectat de distrugeri, incendii si panica.
Seismul a fost urmat de replici timp de saptamâni si de un tsunami, ale carui valuri au trecut peste zidurile orasului si au inundat mai multe zone, în special Galata. Sursele istorice consemneaza o amploare impresionanta a distrugerilor: aproximativ 1.070 de case s-au prabusit, iar zeci de turnuri ale zidurilor Constantinopolului au fost avariate sau distruse. Numeroase moschei au fost afectate, iar unele minarete s-au prabusit.
Printre cladirile lovite s-a numarat si noua moschee a sultanului Baiazid al II-lea, al carei dom a fost distrus.
Moscheea Fatih a suferit, la rândul ei, avarii importante. În schimb, stravechea Hagia Sophia a rezistat în mare parte, desi unul dintre minaretele adaugate de otomani s-a prabusit. Cutremurul a afectat si fortificatii, apeducte si alte constructii importante ale capitalei.
Numarul victimelor ramâne incert. Relatarile istorice ofera estimari cuprinse între 1.000 si 13.000 de morti, în timp ce peste 10.000 de oameni ar fi fost raniti.
Gravitatea situatiei a fost amplificata de faptul ca locuitorii nu s-au putut întoarce imediat în casele lor, de teama replicilor.
Dezastrul a capatat rapid o puternica încarcatura religioasa si simbolica. Otomanii l-au numit „Kiyamet-i Sugra” – „Mica Apocalipsa”, considerând ca nenorocirea reprezenta un semn divin.
Chiar si sultanul Baiazid al II-lea a fost la un pas de tragedie: dormitorul sau s-a prabusit, însa el parasise încaperea cu doar câteva ore înainte.
Reconstructia a început rapid. Autoritatile au mobilizat zeci de mii de muncitori, pietrari si dulgheri, iar în numai câteva luni Constantinopolul a fost refacut.
GABRIEL TUDOR
Comentarii