La mai bine de un secol dupa descoperirea mormântului lui Tutankhamon, unul dintre cele mai cercetate situri arheologice din lume ar putea ascunde înca un secret urias.
Noi investigatii geofizice indica existenta unor coridoare si încaperi necunoscute în apropierea camerei funerare a tânarului faraon. Cercetatorii avanseaza o ipoteza spectaculoasa: structurile ar putea apartine unui complex funerar mai vechi, posibil chiar mormântului pierdut al reginei Nefertiti.
Mormântul lui Tutankhamon, identificat în Valea Regilor de Howard Carter în 1922, a fost studiat în detaliu timp de peste o suta de ani. Cu toate acestea, cercetarile recente sugereaza ca peretii sai ar putea ascunde mult mai mult decât s-a crezut pâna acum.
O echipa de cercetatori a combinat mai multe metode geofizice cu analiza arhitecturii mormântului si a picturilor de pe pereti. Rezultatele indica posibilitatea existentei unui „complex ascuns” format din coridoare si camere sapate în stânca, la doar câtiva metri de încaperea în care a fost depus Tutankhamon.
Unele dintre aceste structuri par sa fie mai vechi decât camera funerara a faraonului. Daca interpretarea se dovedeste corecta, descoperirea ar putea schimba radical imaginea arheologilor asupra celebrului mormânt KV62 si ar putea oferi, în acelasi timp, un raspuns la unul dintre marile mistere ale Egiptului antic: locul în care a fost înmormântata Nefertiti.
Radarul de penetrare a solului
Ipoteza existentei unei încaperi ascunse în spatele peretilor mormântului lui Tutankhamon nu este noua. În 2015, egiptologul britanic Nicholas Reeves a atras atentia asupra unor linii si fisuri neobisnuite observate pe peretele nordic al camerei funerare. Acestea ar putea indica, în opinia sa, existenta unei intrari astupate. Mai exista si o alta anomalie.
Mormântul lui Tutankhamon este surprinzator de mic pentru un faraon. Reeves a propus, prin urmare, ca moartea neasteptata a lui Tutankhamon, la numai 18 sau 19 ani, i-ar fi obligat pe egipteni sa improvizeze.
O parte dintr-un mormânt regal deja existent ar fi putut fi adaptata rapid pentru tânarul rege, iar încaperile aflate mai adânc în stânca ar fi fost închise. Noile cercetari aduc argumente suplimentare acestei teorii. Cercetatorii de la Institutul National de Cercetari Astronomice si Geofizice din Egipt au folosit radarul de penetrare a solului, o tehnologie care trimite unde electromagnetice prin materiale si masoara reflexiile produse de structurile ascunse. Analiza lor sugereaza existenta unui coridor cu o latime de aproximativ doi metri, care pare sa porneasca din apropierea camerei funerare. Echipa a folosit si masuratori de microgravitatie.
Metoda poate detecta mici variatii ale câmpului gravitational produse de diferentele de densitate din subsol. O cavitate, de exemplu, are o densitate diferita de cea a rocii compacte din jur si poate lasa astfel o „semnatura” masurabila.
Rezultatele ar indica existenta mai multor spatii ascunse în stânca din spatele mormântului cunoscut. Important este însa ca asemenea masuratori nu pot spune ce se afla în acele spatii. Ele pot sugera existenta unor goluri sau structuri, dar nu pot demonstra ca acolo exista un mormânt si cu atât mai putin ca acesta îi apartine lui Nefertiti.
Un mormânt atipic
Poate cel mai interesant argument al cercetatorilor nu vine din utilizarea radarului, ci din arhitectura mormântului. Planul lui KV62 prezinta o particularitate: traseul sau vireaza spre stânga.
Potrivit autorilor studiului, mormintele faraonilor din perioada respectiva erau concepute, de regula, cu o orientare spre dreapta. În schimb, orientarea spre stânga se regaseste în monumente funerare asociate unor regine din Dinastia a XVIII-a, inclusiv în mormântul lui Hatshepsut.
Cercetatorii sustin, prin urmare, ca structura nu respecta „gramatica arhitecturala” obisnuita a unui mormânt regal masculin. În opinia lor, planul seamana mai degraba cu cel al mormântului unei regine din Dinastia a XVIII-a.
De aici rezulta o ipoteza îndrazneata: încaperea cunoscuta drept camera funerara a lui Tutankhamon ar fi avut initial un cu totul alt rol. Ar fi putut reprezenta doar o camera intermediara într-un complex funerar mult mai mare, ale carui încaperi principale continua dincolo de peretele nordic. Si picturile murale ar putea contine indicii. Cercetatorii presupun ca unele dintre ele ar fi fost realizate initial pentru un alt personaj regal si apoi modificate pentru a-l reprezenta pe Tutankhamon.
Analiza lor îi conduce catre Nefertiti, una dintre cele mai celebre figuri ale Egiptului antic si o personalitate centrala a perioadei Amarna. În scenariul propus de echipa de cercetatori, Nefertiti ar fi fost înmormântata într-un complex regal amplu.
Dupa moartea neasteptata a lui Tutankhamon, la numai câtiva ani distanta, partea exterioara a complexului ar fi fost redeschisa si transformata rapid într-un mormânt pentru tânarul faraon. Peretii si decoratiile ar fi fost adaptate, iar accesul catre încaperile mai vechi ar fi fost închis.
Ce se afla dincolo de perete?
Una dintre camerele identificate de cercetatori pare deosebit de intriganta deoarece nu prezinta, potrivit analizei, legaturi evidente cu alte intrari. Autorii studiului considera ca exista posibilitatea ca aceasta sa contina obiecte funerare ramase neatinse de mai bine de 3.000 de ani.
Deocamdata însa, misterul ramâne închis în stânca. Orice interventie asupra mormântului necesita aprobarea Consiliului Suprem al Antichitatilor din Egipt. Una dintre solutiile discutate ar fi realizarea unui orificiu foarte mic prin care sa poata fi introdusa o camera video miniaturala.
O asemenea interventie ar permite cercetatorilor sa vada ce se afla dincolo de zid fara a produce distrugeri majore. Miza este uriasa. Mormântul lui Nefertiti nu a fost identificat niciodata cu certitudine, iar locul în care au fost depuse ramasitele sale continua sa provoace dezbateri între egiptologi.
Noile scanari nu demonstreaza ca regina se afla dincolo de peretii lui Tutankhamon. Ele ofera însa indicii fizice ca mormântul celebrului faraon ar putea continua în interiorul muntelui.
GABRIEL TUDOR
Comentarii