„Expozitia Generala Româna din 1906 – Jubileul în imagini la 120 de ani”, care reconstituie – prin fotografii, documente, materiale promotionale, medalii si carti – universul efemer al marii expozitii aniversare de la Filaret si urmareste modul în care aceasta a fost proiectata, construita si perceputa de contemporani s-a deschis la Palatul Sutu. De la Pavilionul Regal si Palatul Artelor la Arenele Romane, Biserica Cutitul de Argint si Turnul lui Vlad Tepes, expozitia ne invita sa redescoperim un Bucuresti disparut, ale carui urme se pastreaza astazi în fragmente, documente si, mai ales, în imaginile fotografice realizate în urma cu 120 de ani, informeaza Agerpres.
Expozitia este curatoriata de Cezar Petre Buiumaci, muzeograf al Muzeului Municipiului Bucuresti, si poate fi vizitata pâna pe 15 noiembrie.
***
În urma cu 120 de ani, Bucurestiul gazduia, în zona Filaret, unul dintre cele mai importante evenimente expozitionale ale României de la începutul secolului XX.
Organizata cu prilejul împlinirii a 40 de ani de domnie ai regelui Carol I, 25 de ani de la proclamarea Regatului României si 1.800 de ani de la cucerirea Daciei de catre Traian, Expozitia Nationala din 1906 a fost un amplu proiect dedicat progresului si modernizarii României. Dintre mai multe amplasamente avute în vedere, precum Cotroceni ori soseaua Kiseleff, a fost ales în final locul de la Filaret, pornind de la o idee mai veche din 1894, transformarea câmpiei mlastinoase de aici, numita Câmpul sau Câmpia Libertatii în iunie 1848, într-un parc national menit sa gazduiasca expozitia aniversara, care ulterior va purta denumirea de Parcul Carol.
În mai putin de un an, pe o suprafata de aproximativ 41 de hectare, zona Filaret a fost transformata într-un parc destinat expozitiei, în care au fost ridicate circa 165 de pavilioane si constructii. Acestea prezentau evolutia României în domenii precum economia, industria, agricultura, armata, cultura si educatia. Cele circa 165 de pavilioane prezentau evolutia României în plan economic, politic, militar si cultural între 1866 si 1906, iar arhitectura expozitiei combina modernitatea cu evocarea trecutului national. Pavilionul Regal era inspirat de Manastirea Cozia, Biserica Cutitul de Argint reinterpreta biserica ieseana atribuita lui Stefan cel Mare, iar ansamblul cuprindea si reconstituiri ale Manastirii Hurezu si ale unei cule oltenesti. În centrul expozitiei se afla Palatul Artelor, denumit „Muzeul Trecutului Nostru”, în spatele caruia fusese reconstituita casuta de la Poradim, unde locuise Carol I în 1877-1878 – despre care ministrul Lahovari spunea ca „din casuta din gard si lut a iesit edificiul maret al României de sine statatoare”. Expozitia a reunit, de asemenea, participanti internationali si reprezentanti ai românilor din Transilvania, Bucovina, Banat si Macedonia, dar si tari straine ca Italia, Elvetia, Franta, Germania, reflectând atât deschiderea economica si culturala a României, cât si contextul politic al epocii.
Documente cartografice din secolele XVII-XVIII
Expozitia „Donatia Dimitrie N. Ciotori – documente cartografice din secolele XVII-XVIII” se va deschide luni, 5 octombrie, la ora 12:00, în Sala „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române. Potrivit unui comunicat al Bibliotecii Academiei în deschidere vor lua cuvântul directorul general al Bibliotecii Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române, conf. dr. Bogdan Suditu, de la Facultatea de Geografie a Universitatii din Bucuresti, si curatoarea expozitiei, dr. Mariana Radu, specialista a Cabinetului de Harti al Bibliotecii Academiei Române.
Expozitia îsi propune sa prezinte publicului, în Sala „Theodor Pallady”, aproximativ 40 de materiale cartografice importante pentru istoria spatiului carpato-danubiano-pontic, provenite din fondul Ciotori. Întreaga donatie, care cuprinde peste 70 de materiale cartografice, va putea fi consultata si în cadrul unei expozitii virtuale pe site-ul institutiei, care va fi inaugurata pâna la sfârsitul acestui an. Expozitia va fi deschisa pâna pe 16 octombrie si poate fi vizitata de luni pâna vineri, între orele 9:00 si 14:00, iar intrarea este libera, informeaza Agerpres.
***
Acad. Dimitrie N. Ciotori, una dintre personalitatile culturii românesti din perioada interbelica, care a îmbinat activitatea diplomatica, literatura si publicistica într-o epoca marcata de importante transformari politice, a contribuit la îmbogatirea patrimoniului românesc printr-o donatie de peste 70 de harti extrem de valoroase.
Asemenea întregii cartografii europene din secolele XV-XIX, lucrarile care reprezinta Principatele Române îmbina arta decorativa cu precizia matematica, harta devenind astfel atât un instrument geopolitic, cât si un document istoric. Aceste opere nu doar ca au reprezentat granitele si relieful spatiului românesc, ci au reflectat si modul în care Occidentul descoperea si percepea aceasta zona aflata la interferenta marilor imperii.
Cartografia nu era doar o stiinta exacta, ci si o arta de prestigiu. Hartile realizate de marii maestri europeni – olandezi, germani, francezi sau italieni – se remarca prin elemente vizuale de o frumusete rara. Printre numele importante ale cartografiei europene se numara G. Mercator, J. Hondius, G. Gastaldi, Gerard Valk, Iustus Danckerts, H. Moll si John Speed.
Hartile realizate de marii cartografi europeni reprezinta, astfel, o mostenire culturala de mare valoare, care reflecta schimbarile geopolitice si culturale ale spatiului românesc prin intermediul unei arte grafice de exceptie.
NICUSOR DINCA
Comentarii