Oamenii de stiinta se afla inca departe de elucidarea problemei originii speciei umane. Intr-o bulversare greu de imaginat, se mentin in picioare teorii dintre cele mai diferite, de la evolutionismul darwinist, pana la „paranormala” idee a ingineriei genetice, nemaintrand in amanuntele creationismului biblic. Adevarul este ca melanjul halucinant de rase, care le ofera antropologilor o materie prima inepuizabila, pune sub mari semne de intrebare ipotezele lansate pana in prezent. Iar, ca o cireasa pe tortul umanitatii, o observatie stiintifica interesanta vine sa creeze un plus de senzational in jurul parintior nostri primordiali, asa cum ne-au fost ei prezentati, de milenii.
Dilema cromozomului adamic
Ce element esential face ca astazi sa existe barbati? Un cromozom Y in varianta „moderna”, foarte diferit de cel al primilor barbati, de acum 2,5 milioane de ani. Dar se pune intrebarea: cand a aparut acesta? In ce epoca si unde anume traia acel „tatic” care avea sa fondeze liniile paterne actuale? Cercetatorii americani au lansat ideea ca acum vreo 60.000 de ani, in Africa.
Rezultat la care geneticienii au ajuns dupa studii laborioase, in 22 de regiuni de pe intreaga planeta. Cromozomul Y este considerat un excelent marker pentru a observa istoria populatiilor umane si a realiza o harta a migratiilor. Aceasta, deoarece el nu se transmite decat de la tata la fiu si se pastreaza nemodificat, cu exceptia unor rare mutatii, ceea ce permite conturarea, pe timp indelungat in urma, a evolutiei certe pe linie paterna.
Un rendez-vous ratat
Analizele miilor de subiecti au restrans – cel putin, pentru cercetatori – sfera de localizare a stramosului Adam intr-o zona din Africa populata de etiopieni, sudanezi si bosimani. Asadar, barbatul modern e originar de pe „continentul negru”? Un alt mar al discordiei pentru geneticieni, unii dintre acestia refuzand sa creada in „exodul cromozomial masculin”, din Africa, pe toata suprafata terestra. Pe de alta parte, o datare mai exacta a varstei tatalui barbatilor de azi ni-l aduce pe acesta mai aproape, la 59.000 de ani.
In mod natural, exista insa si o Eva, calificata de cercetatori drept mama intregii omeniri si localizata tot in Africa. Logic ar fi, asadar, sa ne gandim la o intalnire dintre cei doi, totusi aici apare o problema. Contrar parerii cu nuante anecdotice, de azi, barbatul a fost cel ce s-a lasat asteptat la presupusul rendez-vous. Si nu „sfertul academic”, ci aproximativ 83.000 de ani, batrana noastra mama avand varsta estimata la 143.000 de ani!
Copilul cu mii de parinti
Cam asa ar trebui sa-l vedem pe Homo sapiens sapiens (adica pe noi insine!), potrivit unei teorii ce urmeaza linia evolutionista. Am fi deci un fel de puzzle realizat in timp, prin multiple contacte intre specii si mutatii datorate mai degraba hazardului, unde piesele amestecate si asezate apoi in faptura numita om sunt si foarte vechi, dar si mai recente. Daca ar fi sa ne referim la toti stramosii nostri, am ajunge inevitabil sa numim mama si tata chiar si o bacterie sau un vierme de pamant.
Si nu prea ne-ar incanta aceasta perspectiva, chiar daca cercetatorii non-creationisti o sustin vehement. Tot ei exclud, in consecinta, existenta UNUI Adam si a UNEI Eve primordiali, context favorabil dezvoltarii altei ipoteze, de data aceasta cu o mare capacitate de a ne flata pe noi, oamenii veacului 21: macar unii dintre noi ar putea fi purtatorii elementelor determinate pentru o viitoare mutatie in specia umana. Dar cine va putea sa confirme acest lucru?
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii