În trimestrul I al anului curent, India a anuntat lansarea primei sale rachete purtatoare, denumita GSLV (Geostationary Satellite Launch Vehicle), dotata cu motor racheta criogenic, care îsi va lua startul de pe astrodromul din insula Sriharikota, situata la 100 km nord de orasul Chennai (Madras). GSLV reprezinta cea mai performanta racheta lansatoare de sateliti construita pâna la aceasta data de specialistii indieni de la Centrul Spatial Vikram Sarabhai (CSVS); ea a fost proiectata într-o schema de tipul rachetei Ariane-4 si anume cu trei trepte reactive: primul etaj reactiv contine un motor racheta central care foloseste combustibil solid, înconjurat de patru bustere cilindrice care adapostesc fiecare câte un motor racheta chimic; în ansamblu, acestea ard nu mai putin de 159 tone de propergoli lichizi (!).
În trimestrul I al anului curent, India a anuntat lansarea primei sale rachete purtatoare, denumita GSLV (Geostationary Satellite Launch Vehicle), dotata cu motor racheta criogenic, care îsi va lua startul de pe astrodromul din insula Sriharikota, situata la 100 km nord de orasul Chennai (Madras). GSLV reprezinta cea mai performanta racheta lansatoare de sateliti construita pâna la aceasta data de specialistii indieni de la Centrul Spatial Vikram Sarabhai (CSVS); ea a fost proiectata într-o schema de tipul rachetei Ariane-4 si anume cu trei trepte reactive: primul etaj reactiv contine un motor racheta central care foloseste combustibil solid, înconjurat de patru bustere cilindrice care adapostesc fiecare câte un motor racheta chimic; în ansamblu, acestea ard nu mai putin de 159 tone de propergoli lichizi (!). Cel de-al doilea etaj reactiv utilizeaza tot propergoli lichizi (37,5 tone), iar cel de al treilea – un motor racheta criogenic, capabil sa „arda” nu mai putin de 12 tone de oxigen si hidrogen sub forma lichida, pentru a înscrie pe o orbita de transfer geostationara un satelit de 2,5 tone. Conform opiniilor specialistilor de la Departamentul Spatial al guvernului indian, în viitor capabilitatile rachetei GSLV vor fi amplificate, astfel încât sarcina utila satelizabila pe o orbita de tip GEO (Geosynchronous Earth Orbit) sa atinga chiar 5 tone!
Pentru primele lansari, racheta GSLV va folosi în componenta celui de al treilea etaj reactiv un motor criogenic de constructie ruseasca, conform contractului semnat înca din 1988, în baza caruia specialistii indieni vor fi aprovizionati cu sapte motoare de acest tip din Rusia. De fapt, India va sarbatori în aprilie a.c. împlinirea a 25 de ani de la lansarea primului sau satelit artificial „Aryabhata”, destinat cercetarilor de astrofizica si fizica atmosferei înalte si lansat atunci de o racheta sovietica. Acum India dispune de propriile sale rachete purtatoare si de facilitati moderne de lansare a acestora, care au fost recent omologate pentru a asigura startul unei rachete dotate cu motor criogenic, deci si cu rezervoare capabile sa stocheze astfel de propergoli. Tot din perioada mentionata dateaza si începerea programului de teste statice ale primului motor racheta indian care va folosi propergoli criogenici, motor pentru care specialistii indieni au început lucrarile de cercetare-proiectare înca din 1994..
Conform proiectului si rezultatelor testelor preliminare, GSLV urmeaza a fi capabila sa plaseze pe o orbita de transfer geosincrona o încarcatura utila de 2,5 tone, cu posibilitati de amplificare a acestei valori! Pentru a-si verifica solutiile si, mai ales integrarea motorului racheta criogenic în ansamblul rachetei purtatoare, specialistii indieni au anuntat ca acum vor lansa pe o orbita geosincrona un satelit destinat sa testeze si sa valideze tehnologiile spatiale autohone, satelit denumit GRAMSAT. Pe noul satelit Gramsat au fost integrate în special tehnologii destinate functionarii echipamentelor, a etanseitatii structurii de rezistenta, a sistemelor si a echipamentelor destinate serviciilor pe orbita; satelitul Gramsat va avea numai 1,5 tone. Si în cel de al doilea zbor al rachetei GSLV, ce va fi efectuat tot în anul 2000, va fi utilizat iarasi motorul racheta criogenic de constructie ruseasca…
Comentarii