In episodul precedent mentionam ca între detaliile relatate de martorii fenomenului OZN si de martorii aparitiilor sfinte, exista coincidente care nu par sa fie întamplatoare. Dar coincidente asemanatoare gasim si fata de relatari din Biblie, cartea de capatai a spatiului nostru cultural. Divinitatea coboara pe Pamant, pluteste în aer, ori urca la loc în Cer, înconjurata de cele mai multe ori de un joc de lumini, de fum sau aburi. Astfel, la iesirea din Egipt, „Domnul îi calauzea, mergandu-le înainte si aratandu-le calea: ziua în stalp de nor; noaptea în stalp de foc. Si n-a lipsit stalpul de nor, ziua, nici stalpul de foc, noaptea, de dinaintea’ntregului popor”; „în straja diminetii a cautat Domnul din stalpul cel de foc si de nor spre tabara egiptenilor si a umplut tabara egiptenilor de spaima”.
„Domnul sade pe un nor”, mergand asupra Egiptului pentru a-l pedepsi s.a.m.d. Un vehicul asemanator a vegheat deasupra taberei fiilor lui Israel si în peregrinarile prin desertul Sinai, ziua în chip de nor, iar noaptea ca „o vedere de foc”, îndrumandu-i cand si unde sa-si mute tabara. Aceste descrieri sunt foarte apropiate de cele pe care le gasim si în rapoartele OZN din zilele noastre, exceptand desigur termenii tehnici. Rapoarte despre OZN-uri ascunse în nori sau chiar deghizate în nori, ca si despre OZN-uri în forma de coloana, exista si în zilele noastre.
Acel rug „care ardea dar rugul nu se mistuia” pe muntele Sinai, ca si muntele „care ardea în para de foc” atunci cand s-au dat cele zece porunci, nu par sa fie flacara incendiilor, întrucat „nu mistuiau”, ci, mai degraba, o lumina orbitoare a unui vehicul din care apar Dumnezeu sau îngerii lui. Pe atunci focul era singura sursa pentru o lumina puternica nocturna, deci si singurul cuvant care se putea folosi în acest scop. Dupa anumite opinii, „întunericul” de care se vorbeste în acelasi context ar trebui înteles drept partea solida, eventual interna, a vehiculului ceresc. Astfel s-ar interpreta, de exemplu, afirmatia „Moise a intrat în întunericul în care era Dumnezeu” (Iesirea 20; 21) sau „Domnul a zis ca vrea sa locuiasca în întuneric” (2 Paralipomena 6; 1) etc.
La aterizarea vehiculului cu care calatoreste Domnul, „tunete s-au facut pe muntele Sinai si fulgere si nor înnegurat si sunet de trambite… Iar muntele Sinai fumega tot, ca pe el Se pogorase Dumnezeu în foc; si fum se înalta ca fumul de cuptor; si tot poporul era prins de cutremur” (Iesirea 19; 16-18). Oamenii au fost avertizati ca „cel ce se va atinge de munte, cu moarte va muri” si nu va fi permis sa-l mai atinga mana omeneasca (Iesirea 19; 12-13). Interesant ca si în vremurile noastre s-au consemnat mai multe cazuri în care persoane care au stat prea aproape de un OZN au fost iradiate sau au suferit arsuri asemanatoare cu cele produse de microunde. Sa fi fost avertismentul biblic o precautie fata de efecte nedorite de acest tip?
Vehicule zburatoare stranii sunt mentionate si în Noul Testament. La nasterea lui Iisus o lumina calauzeste magii: „steaua pe care o vazusera în Rasarit mergea înaintea lor, pana ce a venit si a stat deasupra locului unde era Pruncul” (Matei 2; 9). Evident, nu putea fi vorba de un astru obisnuit. Poate ca aceeasi lumina s-a aprins si asupra pastorilor din preajma, întocmai ca în numeroase rapoarte despre întalniri nocturne cu OZN-uri: „si iata îngerul Domnului a stat langa ei si slava Domnului a stralucit împrejurul lor si ei s-au înfricosat cu frica mare” (Luca 2; 9).
Cel ce crede sincer în învierea lui Iisus în trup, este convins implicit si de înaltarea sa în trup si nu doar ca spirit. Noul Testament ne si spune ca „S-a înaltat si un nor L-a luat din ochii lor. Si privind ei sdiscipoliit, în timp ce El mergea la Cer, iata ca langa ei au stat doi barbati în haine albe, care au si zis: Barbati galileeni de ce stati privind la Cer? Acest Iisus, care s-a înaltat de la voi la cer, asa va si veni, cum L-ati vazut voi mergand la cer” (Fapte; 1, 9-11). Ce alt cuvant mai potrivit decat „nor” putea gasi scriitorul din antichitate în vocabularul sau pentru a numi un obiect sau vehicul miraculos care pluteste în aer, înaltandu-se apoi în ceruri? O semnificatie aparte au si cei „doi barbati îmbracati în alb”, personaje de asemenea frecvent asociate cu rapoartele privind rapirile actuale OZN.
O alta întamplare miraculoasa în care apar elemente comune întalnirilor OZN este si convertirea lui Saul (Pavel) prin aparitia lui Iisus, pe drumul Damascului. În acest caz reîntalnim si o alta particularitate frecvent relatata în rapoartele privind întalnirile apropiate cu OZN-uri si anume perceptia diferita a aceluiasi eveniment de catre diferiti martori.
Dan D. FarcaS
Comentarii