Se presupune ca ar fi venit din Asia prin strâmtoarea Bering, asa cum s-a intâmplat in cazul mai multor triburi amerindiene. Au debarcat in Canada, in zonele vestice. Prin secolul XIV au ajuns in sud-vestul statului Colorado si in nord-vestul statului New Mexico de azi, unde au intâlnit triburile de comansi, utes si pueblo. Erau razboinici din fire si se infruntau deseori cu aceste triburi, jefuindu-le satele. De la ele au invatat sa faca agricultura, si-au insusit tehnici artizanale si unele ritualuri religioase. Incetul cu incetul, au renuntat la viata nomada adoptând un mod de viata sedentar, consacrându-se cresterii oilor, caprelor si, dupa sosirea spaniolilor, a cailor.
Indienii navajo locuiau in case din lemn de pin acoperite cu un strat izolator din argila. In imediata apropiere se afla un tarc pentru turme. Se ocupau cu vânatoarea, in special a animalelor cu blana: cerbi, antilope, vulpi. Mai târziu au devenit fermieri si crescatori de oi. Cultivau porumb, fasole, pepene verde, dovleci, culegeau plante salbatice, radacini si baca.
Isi confectionau hainele in special din piele de cerb si antilopa. Cu totii purtau mocasini. Dupa 1800 barbatii au adoptat stilul vestimentar al mexicanilor, purtând o patura pe umar si pantaloni albi din pânza pâna la glezne, cusaturile acestora fiind decorate cu butoni din argint. Si femeile s-au lasat seduse de moda mexicana, optând pentru rochii din lâna. Tesutul le-a fost transmis de catre indienii pueblo. O arta ce presupune pricepere si rabdare, transmisa din mama in fiica de-a lungul generatiilor. Toate bunurile clanului erau mostenite de fete. Motivele traditionale sunt si acum folosite.
In secolul XVIII au intrat in conflict cu spaniolii si mexicanii. Puternici si sângerosi, le-au opus o dârza rezistenta. (Printre altele, navajo si spaniolii isi furau reciproc femeile si copiii pe care ii vindeau ca sclavi.) La un moment dat, colonii albi care au luat locul mexicanilor au cerut ajutorul Guvernului SUA pentru a contracara raidurile indienilor navajo.
In 1846, acestia si guvernul SUA au semnat primul lor tratat de pace, urmate de alte 6 tratate, care nu au fost respectate. In cele din urma, guvernul a decis eliminarea indienilor. Jumatate dintre ei a fost ucisa, restul refugiindu-se in canioane si in munti. 8500 de prizonieri au fost deportati in rezervatia din Ford Summer din New Mexico. In 1868 a fost semnat un nou tratat prin care navajo au revenit pe teritoriul lor intr-o rezervatie unde se bucurau de mai multa libertate, continuând traditia cresterii animalelor. La sfârsitul secolului XIX prospera, populatia se dubleaza, noi pamânturi fiind anexate rezervatiei.
Cel de al doilea Razboi Mondial a transformat radical viata acestora. Multi s-au inrolat in armata, fara sa se bucure de recunostinta americanilor. 1943 e anul in care indienii navajo sunt cooptati intr-o colaborare istorica despre care vom vorbi in numarul viitor.
DORIN MARAN
Comentarii