Cercetatorii sustin ca un om petrece în jur de 6 ani din viata visand. Asta înseamna ca fiecare traim cam 2 ore pe noapte purtat de vise printr-o lume alcatuita din imagini, întamplari si locuri bizare. Visul descrie experienta subconstientului printr-o succesiune de situatii, idei, emotii si senzatii care apar, de obicei, numai în somn. În neurofiziologie exista trei stari distincte de vigilenta: veghea, somnul adevarat (profund, clasic) si somnul paradoxal. Fiecare dintre aceste stari îsi are transmitatorul sau propriu si substratul neuronal specific. Aparitia viselor nu este aleatorie ci periodica.
Creierul îsi face un fel de „ordine”
Oamenii de stiinta si psihologii au emis o serie de explicatii privitoare la aparitia si semnificatia viselor. Unele dintre aceste explicatii se refera la faptul ca visele ar avea legatura cu evenimentele din ultimele zile, pe care noi le traim sau le auzim. Mintea, pe timpul somnului, aflata în stare de inconstienta revede evenimentele si încearca sa exprime ganduri si dorinte pe care le reprima atunci cand este treaza. Alti specialisti spun ca în timpul visului creierul îsi face un fel de „ordine” si astfel el stocheaza informatiile importante adunate în ultima perioada. Cu toate acestea nici un cercetator în domeniu nu poate spune prea multe date referitoare la somn, la procesul de visare si la utilitatea sa.
Teorii contrazise
Desigur, în vise apar imagini fragmentate sau forme de idei care stau depozitate în constiinta noastra. Ce spun oamenii de stiinta despre formarea viselor si care ar fi relevanta acestui mecanism în întelegerea constiintei? Cartea „Studiul stiintific al viselor” scrisa de cercetatorul G. William Domhoft, aduce ultimele observatii în domeniul retelelor neuronale si o analiza de continut a viselor. El combate si contrazice, prin studiile sale, teorii mai vechi referitoare la producerea viselor, cum ar fi „teoria activarii” care sustine ca imagistica viselor este rezultatul a ceea ce poate interpreta creierul din semnalele de zgomot provenite de la senzorii corporali.
Acelasi cercetator neaga si presupunerea lui Jung (o alta personalitate în domeniu) care sustinea ca visele semnificative poarta în ele urma unui subconstient colectiv, sub forma unor arhetipuri, caci, este de parere el, cele mai multe vise semnificative par sa contina preocupari si interese ale persoanelor care viseaza. Acelasi W. Domhoft nu agreeaza nici „teoria functionala” prin care se încearca acreditarea ideii ca visele au un rol anume si ca sunt necesare organismului uman. El crede ca visul este doar un produs colateral al creierului.
Visele sunt mult mai multe decat ne amintim
Printre descoperirile la care face referire W. Domhoft, amintim ca, din studii de imagistica asupra pacientilor cu leziuni, a reiesit ca visele sunt destul de bine localizate în diverse regiuni ale cortexului. Pentru a putea aparea, visele folosesc anumite functii specifice creierului, dar care mai întai trebuie activate. O alta descoperire ar fi aceea ca visele cele mai clare apar în perioadele de somn denumite REM (miscari rapide ale ochilor). Atunci, se pare, activitatea neuronala este similara cu cea de dinainte de trezire. Perioadele REM apar de 4-5 ori pe noapte si ele reprezinta cam un sfert din durata totala a somnului. Visele sunt mult mai multe decat ne amintim, sustine omul de stiinta.
Copiii mici viseaza foarte putin
Visele sunt de cele mai multe ori incoerente si lipsite de semnificatie, avand schimburi bruste de situatii si scene. Visele cu semnificatie apar, de obicei, înainte de trezire. Cele mai importante raman visele repetitive, ele fiind singurele ce poarta capacitatea de-a avea o semnificatie, este de parere acelasi om de stiinta. Copiii cu varsta de pana la 6 ani viseaza foarte putin. Între 6 si 11 ani se formeaza, practic, capacitatea de a visa. Experientele au demonstrat ca în aceasta perioada se formeaza continutul celor mai multe vise coerente pe perioada întregii vieti. Visele ne reamintesc, în mare parte, copilaria sustine reputatul cercetator. Visele care se întrerup în momentul cand ne trezim si se reiau imediat dupa ce adormim si coincid cu evenimentele petrecute anterior, raman o nebuloasa pentru oamenii de stiinta.
Alimentatia si starea psihica influenteaza visele
Femeile gravide au un somn mult mai agitat si plin de vise. Ele manifesta fie vise frumoase, fie cosmaruri. Toate visele sunt date de starea de nervozitate pe care viitoarele mame o au dar si de schimbarile hormonale din organism. O legatura stransa exista si între alimentatie si vise. Gustul picant sau gras al alimentelor, produce cosmaruri. De asemenea, aportul de vitamina B6 din organism, poate duce la vise mai mult sau mai putin placute. Acesta poate fi un semn de atentionare cum ca pot exista probleme neurologice. Visele pot fi de tot felul: placute, frumoase, pline de culoare dar si adevarate cosmaruri. Important este sa nu le asociem cu realitatea si sa ne ferim a face scenarii care sa ne afecteze viata. Trebuie sa le uitam si sa ne gandim ca daca e vis va trece ca un…vis.
N. FLORIA
Comentarii