În Cetatea Medievala a Târgu Muresului, o expozitie ce împleteste artefacte istorice cu povesti de viata incitante, „Orasul întarit”, îsi propune sa transporte vizitatorii în tumultuoasa epoca moderna timpurie, care a modelat comunitatea locala, de la breslele esentiale economiei urbane, pâna la obiceiurile gastronomice ale vremii.
Expozitia ofera un tablou viu al unei perioade de tranzitie majora pentru oras, prin parcurgerea unor module tematice despre structurile sociale, economice si culturale. Aceasta incursiune istorica se sprijina pe povesti remarcabile, cum ar fi cea a „vrajitoarei” Katalin Sárdi, a carei drama aduce la lumina complexitatea sistemului juridic al epocii.
„Ce face expozitia cu adevarat inedita este abordarea sa inovatoare de a aduce trecutul în prezent prin intermediul acestor povesti de viata ce reusesc sa faca legatura dintre trecut si prezent. Un exemplu este povestea «vrajitoarei» Katalin Sárdi, care a fost acuzata de vrajitorie în 1682, cazul sau fiind folosit de curatorii expozitiei pentru a ilustra sistemul de justitie din acea perioada si pentru a evidentia complexitatea relatiei dintre lege si comunitate. La fel de impresionanta este naratiunea lui Ferenc Nagy Szabó, care scoate în evidenta provocarile si realizarile unui membru al breslei croitorilor în cautarea cetateniei si succesului personal, subliniind astfel interactiunea delicata dintre lege si comunitate. În plus, mixul unic de artefacte si naratiuni îmbogateste experienta culturala a vizitatorilor”, a declarat reprezentantul Muzeului Judetean Mures, Iulia Vizi.
Expozitia este amplasata strategic într-o cladire din incinta Cetatii Medievale din Târgu Mures, cel mai important edificiu al comunitatii din secolul al XVII-lea.
Întrucât locul ales pentru expozitie este emblematic, cladirea fiind cunoscuta în oras ca fosta cazarma a garnizoanei habsburgice, expozitia debuteaza cu prezentarea istoriei cladirii, printr-o reconstructie 3D.
„Desi trecutul sau nu este pe deplin clar, stim cu siguranta ca nucleul cladirii actuale este reprezentat de doua case de locuit din perioada moderna timpurie. Prima cazarma a garnizoanei habsburgice, care a expropriat cetatea în scopuri militare, a fost construita în secolul al XVIII-lea, folosind parti ale acestor doua case. Forma actuala a cladirii dateaza de la sfârsitul secolului al XIX-lea. Istoria fostei cladiri de comanda este ilustrata printr-o reconstructie 3D”, precizeaza curatorii.
Pe coridorul cladirii, înainte de a patrude în salile tematice, aflam despre acordarea titlului de oras liber regesc în 1616, semnificatia si consecintele directe ale acestui titlu, schimbarea numelui orasului, acordarea stemei.
Obiectul central este primul sigiliu al orasului din 1620. În data de 29 aprilie 1616, principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen a emis un privilegiu în favoarea orasului Târgu Mures, conferindu-i titlul de oras liber regesc.
În epoca moderna timpurie Târgu Muresul a devenit cel mai important centru mestesugaresc din regiune, viata economica fiind dominata de existenta unei industrii locale desfasurate în cadrul diferitelor bresle.
„Mestesugarii s-au reunit în jurul unor asociatii profesionale si de aparare a intereselor economice, pe modelul oferit cu precadere de orasele sasesti din Transilvania. Primele bresle aparute s-au nascut din asocierea mestesugarilor, care prin bunurile oferite au satisfacut nevoile cotidiene ale locuitorilor: macelari (1493), croitori (1514), cojocari (1520), selari, curelari (1513), funari (1579), tabacari (1584). Pâna la mijlocul secolului al XVII-lea numarul initial al breslelor s-a marit considerabil, alaturi de cele mentionate facându-si aparitia breasla felcerilor, rotarilor, dogarilor, lacatusilor, fierarilor, cizmarilor, olarilor, aurarilor etc.”, se mai arata în catalogul expozitiei.
Breslele cu mesteri mai înstariti au primit sarcina constructiei, întretinerii si apararii turnurilor si bastioanelor, iar cele cu mijloace materiale mai modeste aveau obligatii similare în cazul zidurilor cetatii, informeaza Agerpres.
La mijlocul secolului al XVI-lea locuitorii târgului privilegiat au aderat la diferitele curente ale confesiunii protestante, majoritatea populatiei protestante a devenit adepta credintei elvetiene (confessio helvetica), astfel nascându-se una dintre cele mai timpurii si cele mai importante comunitati reformate din Principatul Transilvaniei.
Cât despre obiectele din argint si cositor expuse, aflam ca, în secolele XVII si XVIII, acestea au reprezentat instrumente cheie de reprezentare sociala si acumulare de avere pentru burghezie si nobilimea transilvaneana.
„Piesele de argint, foarte apreciate pentru valoarea lor materiala si simbolica, au fost utilizate nu doar pentru decorare, ci si ca rezerve de capital într-o perioada instabila economic. Aceste obiecte de lux, esentiale atât pentru marii burghezi, cât si pentru aristocrati, reflectau statutul social al proprietarilor lor si erau adesea daruite sau colectionate. În timp ce majoritatea obiectelor de argint aveau rol decorativ, vasele din cositor erau utilizate în mod practic pentru servirea alimentelor si bauturilor, simbolizând modestia si responsabilitatea mestesugarilor. În rândul breslelor, obiectele de cositor au reflectat cultura materiala a meselor burgheziei moderne, iar paharele erau printre cele mai comune, însa rareori utilizate în viata de zi cu zi. Paharele de breasla aveau dimensiuni mai mici si erau detinute în mai multe exemplare identice. Schimbarile culturale din secolul al XVIII-lea, inclusiv popularizarea faiantei si a portelanului european, au dus la diminuarea treptata a utilizarii argintariei si a vaselor din cositor”, arata curatorii.
Expozitia poate fi vizitata la parterul cladirii muzeului din Cetate de marti pâna vineri, între orele 09.00 si 17.00, sâmbata si duminica, între orele 10.00 si 14.00, iar lunea este închis.
NICUSOR DINCA
Comentarii