Abilitatile colective atat ale unor animale cat si ale insectelor, mai ales, par miraculoase nu numai pentru neavizati ci si în ochii biologilor, care le cunosc cel mai bine. Totusi, în ultimele decenii, oamenii de stiinta au descoperit elemente uimitoare referitoare la inteligenta colectiva a fiintelor care nu cuvanta. Stim cu totii, de pilda, ca lacustele sunt erbivore numai ca, din cand în cand, dupa cum sustin oamenii de stiinta, ele îsi schimba comportamentul. Potrivit unui studiu realizat de biologii americani si australieni, teoriile mai vechi care sustineau ca roiurile nu reprezinta altceva decat o modalitate mai sigura de-a calatori pe distante mari si de-a se apara împotriva pradatorilor, au fost rasturnate.
Lacustele si teama lor de… canibalism
Acestia încearca sa acrediteze ideea ca uriasele roiuri de lacuste care distrug campuri întregi de vegetatie pe unde trec, s-ar datora faptului ca insectele stau împreuna de teama de-a nu se devora între ele. Astfel, spun realizatorii studiului, care au urmarit ani de-a randul comportamentul lacustelor, atunci cand hrana nu mai este de ajuns, unele dintre ele încep sa-si atace tovarasele. Din acest motiv, de teama, insectele speriate se grupeaza în roiuri imense si pornesc în cautarea vegetatiei, întunecand cerul cu multimea lor. Testele cercetatorilor biologi au demonstrat ca lacustele recurg în mod frecvent la aceste gesturi de canibalism. De aceea, atunci cand una este atacata, celelalte fug din fata atacatorilor, si, uite asa, tot „fugind”, mai exact, zburand, parcurg zeci de kilometri zilnic, devastand campuri întregi.
Secretul roirii
Lacustele de desert sunt insecte solitare, de felul lor. Care ar fi atunci, secretul roirii devastatoare la acestea? – se întreaba oamenii de stiinta. Cercetatori de la Universitatea Oxford, Cambridge si Sydney au descoperit, ca, desi timide, din cand în cand, ele formeaza adevarate „bande” flamande care devoreaza plantatii întregi. Cauza ar fi existenta unui compus chimic la nivelul creierului, numit de ei, serotonina, existent, de altfel, si în creierul multor animale si chiar si la om. Excesul de serotonina din nervii ce controleaza membrele inferioare si aripile lacustelor le face pe acestea, în decurs de doar cateva ore, sa treaca de la solitudine la efectul de turma. Acest indiciu dat de cercetatori, ar putea ajuta, pe viitor, prevenirea distrugerilor de recolte de catre aceste roiuri furibunde, ce cad, dupa cum s-a constatat, ca o mare pacoste, peste unele populatii. Descoperirea cailor de prevenire a unor astfel de „plagi” depinde de o întelegere profunda a teoriei roiurilor si de modul surprinzator în care ne afecteaza vietile.
„Dansul” albinelor si inteligenta colectiva
Atunci cand albinele se întorc din periplul lor în cautarea hranei, au obiceiul de-a comunica suratelor lor locul unde au gasit-o printr-un… dans. Un comportament al micilor insecte atat de harnice, cunoscut de multi dintre cei ce studiaza viata albinelor. Mai nou însa, cercetatorii au observat ca atunci cand stupul devine neîncapator, regina si o parte din colonie, pleaca în cautarea altei locuinte. Dar cum ajung ele la concluzia ca noua locatie este mai buna? Potrivit studiului realizat de Thamas Seely de la Universitatea Cornell, Kirk Visscher, entomolog de la Universitatea California Riverside si Kevin Passino de la Universitatea de Stat Ohio, dupa ce au tinut sub observatie timp de 10 ani comportamentul unui grup de albine, au ajuns la concluzia ca ele „danseaza” mai mult în functie de cat de bun este locul gasit.
Astfel, în cazul în care locul este de prima clasa, ele se învart de 100 de ori, în timp ce pentru un loc mai putin bun, se învart doar de 12 ori. S-a observat însa ca, aproape, întotdeauna, roiul de albine alege locatia cea mai buna. „Dezbaterea” pentru stabilirea noii locuinte dureaza destul de mult si este o decizie a controverselor si competitiei. Inteligenta roiului de albine dar si a altor insecte pun semne de întrebare oamenilor de stiinta. Sa fie inteligenta colectiva mai eficace decat cea individuala? Respecta insectele si chiar animalele o „democratie” stiuta doar de ele? Au acestea un adevarat cult pentru ordine si disciplina? Poate. Cercetarile viitorului vor demonstra cat de verosimile sunt teoriile enuntate cu privire la inteligenta roiurilor.
N. FLORIA
Comentarii