Din pasiune pentru munca lor, sau, poate, din imposibilitatea de-a folosi voluntari, oameni de stiinta din trecut, dar si de azi, n-au ezitat a experimenta, pe ei insisi, teoriile emise. Din nefericire, acestea au avut, uneori, consecinte dramatice. Cei care au avut norocul sa traiasca si sa li se recunoasca meritele s-au bucurat de celebritate sau, chiar de premiul Nobel. Pasiunea lor pentru cercetare nu are comparatie. Omul de stiinta se confunda cu ideile sale, uitand, de cele mai multe ori, pana unde poate merge. Exista un fel de „top” al celor zece martiri ai stiintei care, iata, ne aduce in memorie pe acei cercetatori daruiti cu totul ideilor lor.
Locul 10
Cel mai rapid om din lume
Medicul din cadrul US AIR FORCE, John Staap a decis sa testeze, in anul 1954, pe propria-i piele, toleranta fizicului uman la acceleratie si franarea vitezei. Sania propulsata de sase rachete, la bordul careia se afla chiar Staap, a atins viteza de 667,5 km/h si s-a deplasat pe distanta de 3550 de picioare pe sine masive, montate in beton la Baza Aeriana Hollorman din Alamogordo (New Mexico). Efectele experimentului n-au fost prea placute. Desi ramas in viata, cercetatorul si-a fracturat gatul, si-a rupt mai multe coaste si a suferit o dezlipire de retina. La ce a folosit aceasta experienta? Studiul a contribuit mult la imbunatatirea sigurantei soferilor, pilotilor si astronautilor.
Locul 9
Manechinul uman
Aceasta este porecla primita de Rusty Haight, directorul Institutului pentru Siguranta Coliziunilor din California, care a si intrat in Cartea Recordurilor, drept omul care a realizat cel mai mare numar de teste de rezistenta la zdrobire. Haight s-a izbit de peste 1.000 de ori de un zid, la bordul atator automobile. Studiile sale servesc si astazi marilor companii producatoare de automobile care incearca sa fabrice masini din ce in ce mai sigure. Din fericire, omul de stiinta nu a suferit niciodata un accident grav. El poate fi si astazi contactat pentru a face astfel de experimente.
Locul 8
Prietenul si savantul
Chimistul englez Humphrey Davy a fost de nenumarate ori la un pas de moarte, scapand doar cu o intoxicatie grava, de pe urma careia a suferit toata viata. Era pe la finele secolului al XVIII-lea cand omul de stiinta obisnuia sa faca inhalatii cu diferite gaze studiate, cand in urma unei explozii in laborator s-a ales cu vederea afectata. Se spune ca la aceste experimente participa si bunul sau prieten, celebrul poet Samuel Taylor Coleridge. Stiti vorba cunoscuta, prietenul la nevoie se cunoaste, – nu-i asa? Chimistul englez a intrat in istoria stiintei ca inventator al protoxidului de azot, o substanta volatila cu proprietati analgezice.
Locul 7
Cu ochii-n soare
Cunoscutul fizician, matematician si astronom englez Isaac Newton a fost interesat la inceputul activitatii sale stiintifice de optica, domeniu in care a descoperit dispersia luminii, a pus in evidenta spectrul solar, a inventat telescopul cu oglinda si a sustinut conceptia cu privire la natura luminii. Pentru a-si pune la punct teoriile, in jurul anului 1660, a facut observatii directe ale astrului solar. Chiar daca protectia solara la acea vreme era foarte saraca, renumitul fizician nu a orbit. Rezultatele acestor grele si periculoase cercetari au fost publicate in lucrarea „Optica” aparuta in trei volume in anul 1704.
Locul 6
Gusturi toxice
Chimistul suedez Carl Wilhelm Scheele, cel care a descoperit oxigenul, n-a ezitat sa „guste” din substantele examinate. A testat pe el insusi chiar si materiale extrem de toxice precum mercurul sau molibdenul care se pare ca i-au provocat moartea prematura, la doar 43 de ani.
Locul 5
Bacteria gastritei i-a adus premiul Nobel
Bacteria care provoaca gastrita se numeste Helicobacter Pylori si a fost izolata pentru prima data in 1893 de medicul veterinar italian Giulio Bizzozero, care a identificat-o in stomacul unui caine. A trebuit sa treaca aproape un secol (1980) pana ce un student australian (Barry Marschall) impreuna cu mentorul sau, profesorul Robin Warren sa descopere colonii ale aceleiasi bacterii pe o lamela uitata intr-un laborator unde se aflau probe luate din stomacul uman. Descoperirea a fost cruciala deoarece pana atunci se credea ca stomacul uman este un mediu steril. In 2005, cei doi si-au impartit premiul Nobel pentru medicina.
Locul 4
Carligul din ochi
Pe la 1790, genialul medic si om de stiinta Thomas Young (unul dintre fondatorii teoriei ondulatorii a luminii), a descoperit mecanismul acomodarii vederii. El a utilizat un mic carlig cu care a blocat fundul propriului ochi, astfel incat sa poata efectua o focalizare corecta.
Locul 3
Cu sanatatea subreda
Pierre Curie, un alt laureat al premiului Nobel (impreuna cu sotia sa Marie), a incercat sa demonstreze, pe el insusi, efectele teribile ale radioacivitatii asupra organismului. Astfel el si-a legat de brat timp de 10 ore un micut cristal de sare de radiu si apoi si-a aratat rana, destul de vizibila, unui auditoriu la o conferinta. Chiar daca sanatatea ii era foarte subreda din cauza radiatiilor, Pierre Curie a murit la doar 47 de ani intr-un stupid accident de… trasura.
Locul 2
Si-a schimbat meseria
In incercarea sa de a descoperi noi metode de tratament, medicul german Werner Forssmann, a realizat, pe el insusi prima inserare a unui cateter cardiac la om. Aspru criticat la vremea respectiva (1929) de comunitatea stiintifica, reputatul medic si-a schimbat meseria in cea de urolog. Cercetarile si experimentele au continuat, in alta parte a lumii, pentru ca in 1956 Andre Courand si Dickinson Richards din New York sa imparta premiul Nobel pentru descoperirea cateterismului cardiac cu Forssmann.
Locul 1
Ce-si face omul cu mana lui…
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, un student la medicina pe numele sau Daniel Carrion, si-a inoculat serul prelevat din plagile unui copil infectat cu virusul „varicela peruviana”, imbolnavindu-se grav, facand febra Oroya. A murit la scurt timp dar, experienta sa a demonstrat comunitatii stiintifice ca „varicela peruviana” si „febra Oroya” sunt versiunea cronica si, respectiv, acuta a aceleiasi boli.
N. FLORIA
Comentarii