Ultimul film al lui James Cameron, Avatar, are drept cadru de desfasurare un gigant gazos cu un satelit natural asemanator Lunii noastre, numit Pandora. Un satelit pe care exista viata inteligenta si pe care se petrec tot felul de lucruri ciudate. Sa fie doar un scenariu science-fiction sau prefigurarea unei realitati ce va fi poate in curand certificata de astronomi? Spunand asta, oamenii de stiinta fac desigur referire la posibilele planete locuibile care orbiteaza in jurul celor trei stele ale sistemului Alfa Centauri.
In conditiile in care, pe masura ce se descopera noi si noi lucruri despre planetele si satelitii Sistemului Solar, sansele ca aici sa existe forme avansate de viata scad considerabil, cele mai apropiate stele devin, de la sine inteles, si cei mai plauzibili candidati pentru gazduirea unor asemenea forme. Printre stelele unde am putea gasi planete locuibile se numara sistemul trinar Alfa Centauri, cel mai apropiat de Terra (situat la doar 4,37 ani-lumina de Soare). Stelele A si B din acest sistem sunt foarte asemanatoare cu soarele nostru, a treia, Proxima Centauri, este o pitica rosie.
Avem „frati intru ratiune” pe Alfa Centauri?
Desi regizorul american a creat o luna fictiva, apartinand unei planete gazoase gigantice, similare lui Jupiter, planeta ce orbiteaza in jurul stelei Alfa Centauri A, cativa astronomi spun ca n-ar fi exclus ca intr-adevar, aici sa existe o planeta reala care sa adaposteasca viata inteligenta. Prof. Debra Fischer, de la Universitatea Yale isi desfasoara activitatea la Observatorul Cerro Tololo din Chile si tine sub observatie de mai bine de cinci ani stelele A si B din Alfa Centauri.
Fischer utilizeaza metoda velocitatii radiale, care apeleaza la masuratori spectrale pentru a detecta variatiile in viteza unei stele ce se apropie si se indeparteaza de Pamant (orice stea cu planete se va misca pe propria orbita, in jurul unui centru comun de gravitatie). Pe langa cercetarile desfasurate in Chile, echipa lui Michel Mayor, aflata tot in Chile, dar la Observatorul La Silla, foloseste instrumente suficient de sensibile spre a detecta planete de marimea lui Marte, bazandu-se pe stabilitatea atmosferelor stelare.
Iar celor doua echipe de „scotocitori printre stele” li s-a adaugat, recent, o a treia, condusa de John Hearnshaw, de la Universitatea Canterbury, Christchurch. Aceasta a demarat un program de Observatii, la observatorul Mt. John, din Marea Britanie, ce-si propune tot detectarea de planete asemanatoare Pamantului in jurul stelelor A si B din Alfa Centauri, folosind de asta data spectografe performante, din clasa Hercules.
Prima concluzie la care s-a ajuns este aceea ca, spre deosebire de Sistemul nostru solar, in sistemul Alfa Centauri nu exista planete gazoase – studiile Doppler ar fi trebuit sa le identifice pana acum, deci scenariul imaginat de Cameron „schioapata”, din acest punct de vedere. Acest lucru nu diminueaza insa, sunt de parere specialistii, sansele ca pe planetele solide sau pe satelitii acestora sa existe oceane si viata.
„Cele doua stele au orbite foarte alungitea, excentrice, ceea ce ar putea face ca si planetele in jurul carora graviteaza sa aiba orbite la fel de excentrice”, sustine Fischer. Zona locuibila din jurul stelei A ar trebui, cred astronomii, sa se gaseasca la circa 1,2 unitati astronomice de stea, in vreme ce pentru steaua B a fost calculata o distanta de 0,75 unitati astronomice. In plus, simularile efectuate pe computer au demonstrat ca este foarte probabila formarea de planete in zonele locuibile – asa-numitele „zone Goldilocks” din jurul ambelor stele.
Expertii spera ca urmatoarele sonde spatiale si telescoape trimise spre marginea Sistemului Solar sa ofere mai multe informatii despre eventuale „planete vii” in sistemul Alfa Centauri. Si poate, cine stie, planeta Pandora, imaginata de Cameron, chiar exista. Dar, raportandu-ne la mitologie, oare o sa fim incantati de ce vom gasi in cutia ei?…
GABRIEL TUDOR
Comentarii