Desi are un teritoriu foarte restrans, importanta strategica a statului Gibraltar a iesit inca o data in evidenta cu prilejul referendumului din 10 septembrie 1967. Atunci, populatia cu drept de vot a acestui stat a fost chemata sa raspunda la doua intrebari cu valoare istorica: „Doriti suveranitate britanica?” si „Doriti suveranitate spaniola?” Rezultatul a fost coplesitor in favoarea ramanerii sub „tutela” Marii Britanii, caci 99,64 la suta dintre votanti au exprimat aceasta dorinta.
In acel moment, la 10 septembrie 1967, cetatenii Gibraltarului aveau si cetatenia britanica si aveau dreptul la auto-guvernare. In 1966, britanicii si spaniolii incepusera discutii cu privire la soarta Gibraltarului. Dar convorbirile au condus la epilogul amintit. In spatele acestor evenimente sta istoria acestui teritoriu. Aflat in sudul extrem al Peninsulei Iberice, Gibraltarul are o suprafata de numai 6,84 kilometri patrati, unde traiesc aproximativ 30.000 de gibraltarieni. Forte anglo-olandeze au capturat acest teritoriu de la Spania, in 1704, in favoarea Casei de Habsburg. Apoi, prin Tratatul de la Utrecht din 1713, Gibraltarul a fost cedat definitiv („perpetuu”) britanicilor, si asa a devenit o strategica baza navala a Marinei Regale Britanice.
Spania nu a incetat sa revendice teritoriul Gibraltarului, dar populatia autohtona a respins dorinta spaniola atat in 1967, cat si in 2002 (voturi impotriva Spaniei 98,48 la suta). Spania nu a vrut sa recunoasca referendumul din 2002, dar britanicii au spus ca vor respecta dorinta poporului gibraltarian… Etimologia acestui nume ne duce la denumirea de „Mons Calpe” sau Stanca reprezentand una dintre Coloanele lui Hercule (cea europeana). Cea africana (la sudul stramtorii) este Mons Abyla si apartine Spaniei.
Gibraltarul are un parlament unicameral cu 17 alesi plus „Speakerul” (seful Parlamentului). Seful statului este regina Elizabeth II, reprezentata de un guvernator. Tara nu are resurse si foloseste sisteme de captare a apei de ploaie si de desalinizare. Aici mai functioneaza 220 de ofiteri de politie si pompieri.
PAUL IOAN
Comentarii