Batalia pintenilor de aur în franceza: Bataille des éperons d’or) sau Batalia de la Courtrai din 1302 a fost o confruntare militara între armata regala a Frantei si fortele rebele din comitatul Flandra, desfasurata pe 11 iulie 1302, în timpul Razboiului franco-flamand din 1297-1305.
A avut loc în apropierea orasului Kortrijk din Belgia de astazi si s-a soldat cu o victorie neasteptata a flamanzilor. Pe 18 mai 1302, dupa doi ani de ocupatie militara franceza si mai multi ani de tulburari, multe orase din Flandra s-au revoltat împotriva dominatiei franceze, iar militia locala a masacrat mai multi francezi în orasul Bruges.
Regele Filip al IV-lea al Frantei a organizat imediat o expeditie de 8.000 de soldati, dintre care 2.500 de cavaleri, sub comanda contelui Robert al II-lea de Artois, pentru a înabusi rebeliunea.
Între timp, 9 400 de oameni din militiile civice din mai multe orase flamande au fost adunati pentru a contracara atacul francez asteptat. Atunci când cele doua armate s-au întâlnit în afara orasului Kortrijk, pe 11 iulie, atacurile cavalerilor francezi calare nu au reusit sa învinga formatia de lancieri a infanteriei flamande, blindata cu postav si bine antrenata. Rezultatul a fost o debandada a nobililor francezi, care au suferit pierderi grele.
Cele 500 de perechi de pinteni capturate de la calaretii francezi au dat numele popular al bataliei, fiind un exemplu timpuriu celebru de înfrângere de catre o armata formata exclusiv din infanterie a unei forte inamice care se baza pe cavaleria grea, datorita superioritatii numerice, a mediului si a faptului ca a profitat de încrederea excesiva a dusmanilor.
În timp ce Franta a fost victorioasa în Razboiul franco-flamand, „Batalia pintenilor de aur” a devenit un punct de referinta cultural important pentru Miscarea flamanda în secolele XIX si XX. În 1973, data bataliei a fost aleasa ca sarbatoare oficiala a Comunitatii flamande din Belgia.
GABRIEL TUDOR
Comentarii