Fiul lui Motilal Nehru, un avocat proeminent si nationalist indian, Jawaharlal Nehru a fost educat în Anglia, la Harrow School si Trinity College, Cambridge, si a urmat studii de drept la Inner Temple.
A devenit avocat, s-a întors în India, s-a înscris la Înalta Curte din Allahabad si a început curând sa se intereseze de politica nationala, care în cele din urma a devenit o ocupatie. S-a alaturat Congresului National Indian, a devenit liderul unei factiuni progresiste în anii 1920 si al Congresului în totalitatea sa, primind sprijinul lui Mahatma Gandhi, care avea sa îl desemneze pe Nehru drept mostenitorul sau politic.
În calitate de presedinte al Congresului în 1929, Nehru a cerut independenta completa fata de Raj-ul britanic. A promovat ideea statului-natiune secular în alegerile provinciale din 1937, permitând Congresului sa câstige alegerile si sa formeze guverne în mai multe provincii.
Dupa Rezolutia „Parasiti India” a Comitetului Congresului Indiei din 8 august 1942, înalti lideri ai Congresului au fost închisi si, pentru o perioada, organizatia a fost suprimata. Nehru, care a ascultat cu reticenta apelul lui Gandhi pentru independenta imediata si a dorit, în schimb, sa sprijine efortul de razboi al Aliatilor în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a iesit dupa o lunga perioada petrecuta în închisoare într-un peisaj politic mult schimbat.
El a devenit prim-ministru interimar al Indiei în septembrie 1946, iar Liga s-a alaturat guvernului sau cu oarecare ezitare în octombrie 1946. La proclamarea independentei Indiei, pe 15 august 1947, Nehru a tinut un discurs aclamat de critici si a depus juramântul în calitate de prim-ministru al Dominionului Indiei. La 26 ianuarie 1950, când India a devenit republica în cadrul Comunitatii Natiunilor, Nehru a devenit primul prim-ministru al noului stat.
În domeniul afacerilor externe, el a jucat un rol principal în crearea Miscarii tarilor nealiniate, un grup de natiuni care nu doreau sa faca parte din cele doua blocuri ideologice principale ale Razboiului Rece.
Mandatul sau de prim-ministru, care a durat 16 ani si 286 de zile – cel mai lung din India – s-a încheiat cu moartea sa în 1964, în urma unui atac de cord.
Aclamat drept „arhitectul Indiei moderne”, ziua sa de nastere este sarbatorita ca Ziua Copilului în India.
GABRIEL TUDOR
Comentarii