Procesele de la Nürnberg au reprezentat o serie de instante ale tribunalelor militare, desfasurate de fortele aliate dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Au fost judecati atunci cei mai importanti membri politici, militari si economici ai Germaniei naziste. Orasul Nürnberg din Germania a gazduit, în primul rând, judecarea criminalilor de razboi de catre un Tribunal Militar International (TMI).
Criminalii de razboi au fost judecati între 20 noiembrie 1945 si 1 octombrie 1946, acuzarea având în vedere douazeci si trei de inculpati dintre marii lideri ai celui de-al „Treilea Reich”. Nu au fost inclusi aici Hitler, Himmler si Goebbels, care se sinucisesera. Martin Bormann a fost judecat în absenta, iar Robert Ley s-a sinucis înainte de proces.
Dupa anuntarea sentintelor de condamnare la moarte, la 1 octombrie 1946, executiile s-au desfasurat la 16 octombrie 1946. Dintre cei doisprezece condamnati, Bormann (despre care nu se stia, la acea data, ca murise în mai 1945, în timpul unei tentative de a fugi din Berlin) si Goering lipseau (acesta s-a sinucis cu cianura cu o zi înainte). În consecinta, zece condamnati au fost executati prin spânzuratoare. Cel insarcinat cu executiile a fost John C. Woods (sergent major în Armata SUA). Se spune ca judecatorii francezi ar fi cerut împuscarea cu pluton de executie a celor cu grade militare, dar judecatorii rusi s-au opus, afirmând ca abominabilii criminali, vinovati de moartea a milioane de oameni nevinovati, au dezonorat haina militara.
Printre cei zece executati la Nürnberg au fost Alfred Jodl („înalt comandant al Wehrmacht”-ului), Wilhelm Keitel („comandant suprem al armatei”), Hans Frank („guvernator-general al Poloniei ocupate”), Joachim von Ribbentrop (ministru de externe al lui Hitler) etc. Dintre cei care au vorbit la proces îi mentionam pe Otto Ohlendorf (lider „SS” si general de politie) care a recunoscut „doar” uciderea a 90.000 de evrei, în timp ce Rudolf Höss (comandant al lagarului Auschwitz) a recunoscut fara nici cel mai mic regret gazarea în masa a evreilor prizonieri. Eroina franceza Marie-Claude Vaillant Couturier (foto), fosta detinuta în lagar, a descris Holocaustul ca martor ocular. (Vom reveni cu aceasta tema).
PAUL IOAN
Comentarii