Nascut în 1747 sub numele de John Paul Jones a fost adaugat ulterior –, viitorul erou al Statelor Unite a fost fiul unui gradinar scotian sarac. La 13 ani, el a plecat pe mare, ca mus neplatit, pe o nava comerciala cu destinatia Barbados si Virginia. Trei ani mai tarziu, s-a îmbarcat pe o corabie care transporta sclavi din Africa, unde va ajunge negustor de sclavi. La doar 23 de ani a devenit comandantul unei nave comerciale.
Aflat în Indiile de Vest, el l-a ucis pe seful unui grup de mateloti razvratiti din echipajul sau si, temandu-se de rigorile legii, si-a schimbat numele în John Jones si a fugit din port cu prima nava care ridica ancora. În vara anului 1775, aflat la Philadelphia, s-a înrolat în tanara Marina Militara a coloniilor americane, devenind primul ofiter de marina autorizat de Congresul Continental.
Pe 14 august 1779, a obtinut o glorioasa victorie navala, împotriva unei escadre britanice net superioara numeric, contribuind astfel hotarator la succesul Razboiului de independenta al SUA. Nereusind sa fie numit amiral al SUA, cum visa, a acceptat propunerea tarinei Ecaterina a II-a Rusiei de a fi comandant al flotei Marii Negre, devenind astfel amiral rus!
Intrigile favoritului tarinei, Potemkin, si nepriceperea marinarilor rusi aveau sa-l arunce în dizgratie pe Jones. La aceasta se va adauga o falsa acuzatie de viol, care-l va macina total pe temerarul amiral.
La 40 de ani, el s-a stabilit la Paris si, în ciuda eforturilor depuse, nu va mai primi niciodata comanda vreunei nave de razboi, desi calitatile sale ar fi fost de mare folos Revolutiei franceze, abia izbucnite.
Singur, sarac si ocolit de toti, John Paul Jones a murit pe 18 iulie 1792, la doua saptamani dupa ce împlinise 45 de ani, rapus de nefrita si bronhopneumonie. Aruncat într-un cimitir obscur de la periferia Parisului, trupul lui va fi readus în tara în 1913 de presedintele Theodore Roosevelt si reînhumat cu onoruri militare în cripta Academiei Navale a SUA, într-un sarcofag de marmura.
GABRIEL TUDOR
Comentarii