Observam azi, pe strada, ca ia, camasa traditionala purtata în trecut în zile de sarbatoare, a devenit în prezent un obiect de vestimentatie extrem de „cool”, ale carui simboluri si-au pierdut din însemnatate. Nu stiu daca e rau sau bine. Înclin sa cred ca e bine, în fond, traditia se adapteaza vremurilor.
O afacere în Breaza
Din multitudinea de evenimente prilejuite de Ziua Internationala a Iei, marcata pe 24 iunie si în acest an, prezentate de Agerpres, am retinut opinia unei tinere întreprinzatoare pe nume Anda Manescu. Ea a pornit în Breaza o afacere cu ii, dupa ce a gasit camasile cusute de bunica sa. „Ia este bluza care face legatura cu strabunii nostri, care ne duce în trecut, care scoate la lumina simbolurile pierdute si care altadata aveau o însemnatate aparte dupa care viata însasi se ghida. Toate au ajuns pana astazi. Acum, cumva, iile nu se mai cumpara în functie de simboluri, acum ia este doar o bluza pe care trebuie sa o asortam. Simbolurile, totusi, au ramas. Eu am scris o istorie a iilor, în care am încercat sa descriu cat de cat ce am primit si eu de la bunica mea, ce reprezinta fiecare simbol. Cel mai bine le stiu pe cele din zona Breaza, fiindca acolo m-am nascut, acolo am crescut cu broderia langa mine”, spunea Anda Manescu.
Ea atrage atentia ca, de mai bine de o suta de ani, iile au devenit comerciale: „Înainte de 1890, toate iile se faceau în casa, femeile îsi coseau iile pentru evenimentele importante ale vietii, pentru nunta, pentru hora, pentru înmormantari. Fiecare îsi punea dorintele, aspiratiile si binele în acea cusatura, iar dupa 1890 au început sa existe atelierele reginei Maria si arta casnica si atunci au capatat o forma comerciala, iile au început sa se faca pentru vanzare, au început sa piarda din simboluri, au fost preluate exact asa cum erau facute în casa si nu s-au mai dezvoltat simbolurile si nici creativitatea femeilor. Ele doar copiau un model. Apoi au început exporturile – vorbesc de zona Breaza –, au început colaborarile cu designeri din diferite tari, fiecare tara avea alte dorinte, au început sa fie adaptate tarilor în care se exportau si a ajuns sa fie o ie comerciala – ia de artizanat comerciala –, facuta tot cu migala, tot de mana, pastrand aceeasi simbolistica, acelasi format, doar ca spre vanzare, nu mai era facuta pentru sufletul fiecareia”.
Iile cusute de Anda Manescu sunt purtate sau au fost facute cadou actritelor Jane Seymour si Angelina Jolie si primei doamne a Serbiei.
Pentru o ie plina, cu maneca lunga, femeile din zona Breaza lucreaza aproximativ o luna. „Înainte, panza se facea în casa, acum o facem industrial, la razboi mecanic, din bumbac 100%, dar Breaza are o particularitate a panzei: este panza topita, adica bumbacul este fiert si atunci iese putin creponata si materialul este moale. Trebuie sa se vada firele în panza, pentru ca fiecare fir este numarat, ca sa iasa modelul echilibrat si egal. Sunt cusute cu fir de matase sau cu fir de bumbac”, explica Anda Manescu.
Printre simbolurile reprezentate pe iile din Breaza se pot mentiona Roatele, care semnifica perfectiunea, Crestele, sau victoria lumii asupra întunericului, Steaua soarelui, adica stralucirea si fericirea si Floare de mar, care vorbeste despre frumusete, pace si belsug.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii