Marie Francois Sadi Carnot a fost un politician francez, al patrulea presedinte al celei de-a Treia Republici, ucis in functie, in 1894, de catre un anarhist. Era nepotul unui faimos om de stiinta, Sadi Carnot, si a fost numit Sadi in onoarea acestuia. Faptul ca a manifestat un puternic atasament fata de ideile republicane, chiar si timpul domniei lui Napoleon III a facut ca dupa caderea Imperiului, in urma infrangerii de la Sedan, Carnot sa aiba o cariera politica de exceptie, fiind ministru in mai multe randuri. Cand presedintele Jules Grevy a demisionat, in urma unui scandal de coruptie, Sadi, personaj integru si carismatic, a parut tuturor solutia ideala, ca presedinte al Frantei.
Cu ajutorul lui Georges Clemenceau si al altor politicieni influenti, el a fost ales de Adunarea Nationala in functia suprema in stat, cu 616 voturi dintr-un total de 827. A reusit sa faca fata cu succes atacurilor virulente lansate de generalul Boulanger, care dorea revenirea la monarhie. In cele din urma, Sadi Carnot a reusit sa impuna trimiterea in exil a turbulentului militar si sa-si lege numele de succesul Expozitiei Universale desfasurate la Paris in 1889.
A urmat insa una dintre cele mai grave crize din a doua jumatate a secolului XIX, cea legata de Canalul Panama, din 1892; dar paradoxal, desi prestigiul statului francez a scazut considerabil, ca urmare a dezvaluirilor legate de coruptia generalizata din cadrul guvernului, faima lui Carnot, de om integru, a sporit considerabil. Pe 24 iunie 1894 insa, pe cand tinea un discurs, cu ocazia unei serbari populare desfasurate la Lyon, un anarhist italian pe nume Geronimo Caserio l-a injunghiat mortal, decesul liderului de stat francez producandu-se la cateva ore dupa acest incident. Presedintele a fost inmormantat cu onoruri la Pantheon iar asasinul a fost ghilotinat, cateva zile mai tarziu.
GABRIEL TUDOR
Comentarii