Considerat de spanioli un pirat malefic, iar de englezi un erou national, Sir Francis Drake a fost unul dintre cei mai influenti si mai temerari navigatori ai secolului XVI. Nascut intr-o familie cu 12 copii, toti baieti, din Tavistock, Devon, Drake a fost inca din adolescenta pasionat de navigatie, iar la 20 de ani preluase deja conducerea unei mici nave de pescuit.
Fabuloasele bogatii ale Lumii Noi l-au atras si pe el, ca pe o multime de alti navigatori englezi si curand Drake va abandona meseria de comerciant cinstit, in favoarea celei de corsar.
Desi un pirat crud si lipsit de scrupule, Drake a fost ocrotit totusi de regina Elisabeta, care l-a folosit ca un instrument popular pentru a-si impune politica de dominatie asupra marilor. Expeditiile de jaf ale lui Drake si ale varului sau, Richard Hawkins, au starnit furia curtii de la Madrid si insusi regele Spaniei si al Portugaliei, Filip al II-lea, a oferit uriasa suma de 20.000 de ducati aur pentru capul temutului pirat. Desi robia era interzisa in Anglia, Drake a intreprins primele expeditii de capturare de sclavi de pe coasta vestica a Africii, in 1567 fara ca faptele sale ilegale sa atraga vreo pedeapsa din partea autoritatilor. Intre 1577 si 1580, Francis Drake a devenit al doilea navigator din lume (si primul din Anglia) care a facut inconjurul lumii, performanta care va duce la innobilarea lui de catre regina.
Totodata, Drake a fost unul dintre instigatorii conflictului anglo-hispanic din 1585, soldat cu distrugerea Invincibilei Armada – renumita flota cu care Spania voia sa invadeze Anglia – si a participat la distrugerea flotei spaniole din portul Cadiz, in 1587.
Incercarea lui de a repeta acest succes in 1596, in portul San Juan din Puerto Rico, a esuat. Curand dupa aceea, marele navigator s-a imbolnavit de dizenterie si a murit la bordul navei Defiance.
A fost asezat intr-un sicriu de plumb, imbracat in armura de lupta si, potrivit obiceiului marinaresc, incredintat marii, in apropiere de Panama.
GABRIEL TUDOR
Comentarii