In zilele de 2 si 3 decembrie 1989, in Insula Malta s-a derulat o istorica intalnire la varf intre presedintele SUA, George H.W. Bush, si liderul URSS, Mihail Gorbaciov. Acea intalnire se desfasura la putine saptamani dupa caderea Zidului Berlinului. La finele intrevederii, in 3 decembrie, cei doi conducatori de stat au declarat ca „razboiul rece” s-a incheiat. Odata cu acea declaratie, Intalnirea la varf din Malta devenea cea mai importanta intelegere dupa Conferinta de la Ialta, desfasurata intre 4 si 11 februarie 1945.
Atunci se intalneau in Palatul Livadia presedintele SUA, Franklin Delano Roosevelt, liderul sovietic Iosif Stalin si premierul britanic Winston Churchill. La putin timp dupa Ialta, „razboiul rece” diviza Europa si tensiunile dintre Est si Vest se cronicizau. Dar venirea lui Mihail Gorbaciov la putere, in 1985, mai intai in calitate de secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a deschis calea dialogului cu marea rivala SUA. Astfel, inainte de Malta se desfasurasera mai multe intalniri intre presedintele SUA Ronald Reagan si Gorbaciov, cu privire la inarmarea nucleara si la alte probleme majore. In 1988, Gorbaciov a anuntat retragerea URSS din Afganistan (razboiul incepuse in 1979) si renuntarea la „doctrina Brejnev” (tarile din Pactul de la Varsovia erau libere la autodeterminare).
In mediile americane au existat indoieli cu privire la eficienta intalnirii, dar lideri europeni precum François Mitterrand si Margaret Thatcher au incurajat discutiile din Malta. Discutiile s-au desfasurat la bordul crucisatorului sovietic „Maxim Gorki”, ancorat in portul La Valletta. Bush venise la bordul navei de razboi „Belknap”, iar Gorbaciov la bordul purtatorului de rachete „Slava”. Dar furtuna din Mediterana a impiedicat apropierea dintre cele doua nave si a determinat intarzierea discutiilor. Din cele doua delegatii au facut parte, printre altii, Condoleezza Rice pentru SUA (prima femeie afro-americana secretar de stat) si Eduard Shervanadze pentru URSS, ministru de externe.
PAUL IOAN
Comentarii