Politician si general israelian, Yitzhak Rabin a fost al cincilea prim-ministru al Israelului, avand doua mandate, intre 1974-1977 si intre 1992-1995. Nascut pe 1 martie 1922 la Ierusalim, dar provenind dintr-o familie de evrei ucrainieni si belarusi fugiti mai intai in Statele Unite, apoi in Palestina, Yitzhak Rabin si-a facut studiile la Tel Aviv, unde parintii sai se mutasera cand el avea doar un an. Absolvent stralucit al Scolii Superioare de Agricultura, in 1940, a dorit sa faca o cariera, ca inginer agronom, dar izbucnirea razboiului arabo-israelian din 1948 l-a determinat sa imbrace uniforma militara.
Va urca pe rand treptele ierarhiei militare, dovedindu-se un soldat curajos si abil. In aceeasi perioada se va casatori cu Leah Schlossberg, cu care va avea doi copii, Dalia si Yuval. In 1964 a fost numit sef de Stat-Major al Trupelor de Aparare Israeliene (IDF). Sub comanda lui, Israelul a obtinut o victorie zdrobitoare asupra Egiptului, Siriei si Iordaniei, in „razboiul de sase ani” din 1967. Dupa retragerea din armata, a devenit ambasador in Statele Unite, timp de cinci ani, pana in 1973. In aceasta perioada, americanii au devenit principalii furnizori de armament pentru statul Israel.
Neimplicat in razboiul de Yom Kippur din 1973, Rabin a candidat la sfarsitul aceluiasi an pentru un loc in parlamentul israelian – Knesset, fiind numit apoi ministru al Muncii in guvernul condus de Golda Meir, in 1974. Dupa demisia acesteia, va fi ales lider al partidului laburist din Israel si va prelua functia de premier. In aceasta calitate va dirija faimoasa operatiune Entebbe, de salvare a unor ostatici evrei detinuti de teroristi in Africa. Dupa multi ani de opozitie, in 1992 revine la putere si va juca un rol crucial in detensionarea relatiilor cu Organizatia pentru Eliberarea Palestinei, primind pentru aceasta, alaturi de Arafat si Simon Peres, Nobelul pentru Pace. Dar, pe 4 noiembrie 1995, el va fi asasinat de un extremist israelian, Yigal Amir, pe motiv ca ar fi „tradat” cauza Israelului.
GABRIEL TUDOR
Comentarii