Atacul aerian asupra orasului Tokyo, din martie 1945, a fost cu siguranta cel mai distructiv raid de bombardament din istoria omenirii: intr-o singura noapte a fost distrusa o suprafata de peste 40 km patrati din centrul orasului, au fost ucisi peste 100.000 de ci-vili si peste un milion de persoane au fost lasate fara adapost.
Unii analisti postbelici moderni au calificat raidul drept o crima de razboi din cauza faptului ca a vizat infrastructura civila si a pierderilor masive de vieti omenesti care au urmat.
In noaptea de 9 spre 10 martie 1945, 334 de avioane B-29 au decolat pentru a efectua raidul, 279 dintre ele lansand 1665 de tone de bombe asupra orasului Tokyo. Erau in principal bombe cu dispersie, astazi interzise, si bombe incendiare cu napalm sau cu benzina si fosfor alb, care se aprindeau la impact.
Primele avioane care au sosit au aruncat bombele asupra cartierului muncitoresc dens populat si in apropierea docurilor. Restul au vizat alte zone din Tokyo. Incendiile individuale provocate de bombe s-au unit pentru a crea o conflagratie generala, care ar fi fost clasificata drept furtuna de foc (cum s-a intamplat la Dresda) daca nu ar fi existat vanturile predominante care suflau la rafala (27 pana la 45 km/h).
Aproximativ 4.090 ha din oras au fost complet parjolite de foc. Un total de 282 din cele 339 de B-29 lansate in aceasta operatiune, numita codificat „Meetinghouse”, au ajuns la tinta.
Dintre acestea, 27 fie au fost doborate de apararea aeriana japoneza, fie s-au prabusit din cauza unor defectiuni mecanice, fie au fost prinse in curentii ascendenti provocati de incendii.
„Meetinghouse”, operatiunea care a vizat bombardarea capitalei japoneze Tokyo in noaptea de 9 spre 10 martie 1945, a fost cel mai sangeros raid aerian din cel de-al Doilea Razboi Mondial, mai mare decat bombardamentele produse la Dresda, Hamburg, Hiroshima sau Nagasaki ca evenimente individuale.
GABRIEL TUDOR
Comentarii