Sate scufundate în apa sau pamânt, apoi în uitare, cu casele lor si cu tot cu vietile celor care le-au însufletit, fac obiectul unei interesante expozitii deschise la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, sub titlul „Atlantida. Lumi pierdute”.
Expozitia prezinta 23 de asezari disparute sau pe cale de disparitie din peisajele Europei si este rezultatul muncii unor cercetatori din România, Ungaria, Serbia, Croatia si Slovenia, care au vizitat în 2024 satele sau fostele lor locatii, au discutat cu localnicii si au colectat povesti, obiecte si fotografii.
„Atlantida este metafora care a inspirat o cercetare a mai multor specialisti din muzeele din estul si centrul Europei si are ca tema disparitia unor comunitati. Expozitia «Atlantida. Lumi pierdute» contine imagini si obiecte vechi, însotite de instalatii sonore care le spun povestile. Istoria fiecarei asezari este diferita, diverse motive slabindu-le rezistenta sau ducând la disparitia lor. Motivele disparitiei asezarilor variaza în functie de regiune si epoca. Mii de asezari europene au disparut din cauza razboaielor, a miscarilor de refugiati asociate si a deplasarilor fortate. Disparitia asezarilor mai mici pare adesea sa fie determinata în primul rând de factori economici”, arata organizatorii expozitiei.
În urma localitatilor disparute au ramas doar amintirile celor care le-au locuit sau ale urmasilor lor, o serie de fotografii si obiecte, dintre care unele au fost prezentate în cadrul expozitiei.
„Este un proiect de cercetare care a fost realizat de o echipa foarte ampla de cercetatori din cinci tari. Este o cercetare care a fost realizata în 23 de asezari disparute sau în prag de disparitie din mai multe tari, iar cercetarile, culegerile de informatii, fotografiile si obiectele colectate au fost date toate în anul 2024”, a declarat directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, istoricul Tudor Salagean.
Coordonatoarea proiectului, cercetatoarea Andrea Vandorf, a explicat câteva dintre cauzele disparitiei localitatilor respective, care în Europa ar fi ajuns în prezent la ordinul zecilor de mii.
„Ideea cercetarii dateaza de la începutul anilor 1990, când m-am confruntat pentru prima oara cu situatia ca sa citesc despre o anumita localitate, comunitate, iar când am ajuns la fata locului am observat ca exista doar niste ramasite de constructii si ca e pustiu totul. Dupa aceasta prima ocazie, am început sa citesc despre fenomen, care este unul mult mai raspândit decât credeam si mi-am dat seama cum, în cursul secolului al XX-lea, zeci de mii de localitati au disparut. Disparitia unor localitati poate avea mai multe cauze. Una dintre cauze ar fi fenomenul natural, un cutremur, o inundatie mare. Una dintre localitatile din cadrul proiectului a disparut în anul 2023, din cauza unei alunecari de pamânt. O alta cauza poate sa fie de ordin social, din cauza razboaielor sau a unor epurari etnice. O alta cauza poate fi industrializarea fortata”, a spus Andrea Vandorf.
Localitatile din România care au facut obiectul cercetarii sunt Ada-Kaleh (judetul Mehedinti), Herepea, Lindenfeld si Geamana. Povestea fiecarei localitati este una trista, care se mai pastreaza în amintirile celor care le-au locuit odinioara, a urmasilor lor sau în diferite materiale documentare.
„Insula Ada Kaleh a fost locuita predominant de musulmani. O mica insula, cu aer oriental, clima blânda si vegetatia frumoasa. Insula a fost inundata în timpul constructiei centralei hidroelectrice Portile de Fier. Herepea (jud. Mures) este un exemplu al multor sate care se sting încet din cauza industrializarii fortate anterioare, a locatiei izolate si a economiei slabe. Dar povestile sale sunt unice. La începutul secolului al XIX-lea, familiile vorbitoare de limba germana s-au mutat din Boemia în padurea virgina din Muntii Semenic pentru a-si câstiga existenta. În ciuda conditiilor dificile, Lindenfeld (judetul Caras Severin) s-a dezvoltat într-o comunitate prospera. În secolul al XX-lea, asezarea a devenit din ce în ce mai izolata si, pâna în anii 1990, Lindenfeld era practic pustiu. În 1976 a început planificarea unui proiect minier pentru exploatarea zacamintelor de cupru din Apuseni, în apropierea satului Geamana (judetul Alba). Datorita tehnologiei utilizate, mineritul a produs o cantitate mare de deseuri sub forma de namol poluat. Pe locul fostului sat a fost format un iaz de decantare. Populatia a fost relocata pe masura ce namolul acoperea din ce în ce mai mult din peisajul satului”, se arata într-o prezentare a cercetatorilor din cadrul proiectului.
Proiectul international „Atlantida. Lumi pierdute” îsi propune sa atraga atentia asupra soartei unei populatii europene de milioane de oameni defavorizati, cu o putere de lobby redusa.
Expozitia „Atlantida. Lumi pierdute” poate fi vizionata la Muzeul Etnografic al Transilvaniei (Str. Memorandului, Nr. 21, Cluj-Napoca), în sala Cellarium, pâna în 30 martie 2025, urmând ca ea sa fie prezentata, în 2026, la Ulm, în Germania, iar în 2027, la Berlin.
NICUSOR DINCA
Comentarii