Vorbind despre caracterul vizionar al lui Caragiale, presedintele Academiei Române Ioan-Aurel Pop a amintit la vernisajul expozitiei „ION LUCA CARAGIALE – 170 de ani de la nastere”, o schita mai putin cunoscuta a lui Caragiale: „Intr-o schita numita Poetul Vlahuta, publicata in Epoca literara in 1896, când ungurii sarbatoreau mileniul venirii in Panonia, el si-a imaginat ceremonia de la Alba Iulia, care urma sa aiba loc peste 26 de ani, in prezenta Regelui României”.
Iata si fragmentul din text: „«Sângele a incetat sa curga si, la lumina aceluiasi soare de acum 300 de ani, portile de fier ale cetatii Alba Iulia se deschid de perete sa primeasca pe biruitor, pe stapânul ce se intoarce in casa lui uzurpata pe vremuri de catre un salbatec cuceritor. Din toate plaiurile si vaile curg roiurile unui mare popor, o mândra oaste biruitoare s-apropie cu steagul tricolor in frunte. In sunetul triumfal al muzicilor, un Rege maret si sever, inconjurat de un stralucit Stat Major, inainteaza incet calare pe un cal alb. E o padure de steaguri care i se inchina. Zidurile cetatii batrâne parca se zguduie de glasurile neamului intreg, care il aclameaza pe erou. Dumnezeu al românilor, zice Regele cu glas puternic, multumescu-ti pentru intregul meu popor si pentru mine, ca m-ai invrednicit sa calc pe urmele lui Mihai Viteazul»”.
Descoperim astfel, cu o oarecare uimire pentru unii, „un Caragiale sensibil, atent la suferintele poporului român, care a fost sever si cu defectele acestui popor, dar care a trait toata viata pentru poporul si pentru tara care se chema România si care se cheama si azi România”, a spus in incheierea discursului de la inaugurarea expozitiei, Presedintele Academiei.
As adauga, din perspectiva prozatorului, ca un scriitor nu poate fi acuzat ca scoate la iveala defecte ale fiintei umane, nu poate fi urât pentru viziunile sale, chiar atunci când acestea nu sunt magulitoare, si asta pentru ca asta e menirea lui, de aici iese de multe ori geniul sau. Il poti uri pe Shakespeare pentru ca un conte ambitios pe nume Macbeth, l-a ucis pe regele Scotiei pentru a-i lua tronul? Sau pe Dickens sau pe Cehov? Doar adeptii recentelor curente woke sau Cancel Culture se ocupa cu aceste manipulari, niciodata culturale, ci pur politice, asemanatoare cu actiunile sinistrilor ani 50, ale bolsevismului in floare.
La vernisajul Expozitiei a fost prezent si academicianul Eugen Simion, presedintele Sectiei de literatura si filologie a Academiei Române, care a confirmat ca marele clasic al literaturii române este un „scriitor extraordinar” fara de care „Eugen Ionescu nu ar fi existat”. Fostul presedinte al Academiei a adaugat ca „prestigiosul for si-a facut datoria fata de Caragiale, Institutul de Istorie si Teorie Literara „G. Calinescu”, editând, in colectia „Opere fundamentale” de tip Pleiade, integrala operei scriitorului, in cinci volume”. Prezent si el la vernisaj, criticul de arta Pavel Susara a elogiat personalitatea graficianului Aurel Jiquidi, important ilustrator al operei lui Caragiale.
In expozitie au fost etalate numere din periodicele Telegraful, Revista contemporana, Ghimpele, Claponul care „vorbesc despre debutul jurnalistic al lui I.L. Caragiale, initial cu pagini de poezie, apoi ca ziarist acid si ironic, ce anunta umorul lucid al viitorului dramaturg”.
Alte publicatii expuse, România libera, Moftul român, Convorbiri literare „ilustreaza secvente din opera sa literara, incepând cu schite, povestiri si continuând cu marile piese, devenite clasice si intrate in circuitul teatral românesc”.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii