Scriam saptamana trecuta despre Expozitia de Arta Contemporana Documenta aflata la cea de-a 14 editie, deschisa recent, si o data la cinci ani, in orasul universitar Kassel, Germania. Despre aceasta manifestare culturala nu s-a prea scris la noi, numai ca acum Documenta a fost dominata de „Panteonul cartilor”, o lucrare monumentala tridimensionala, proiect realizat de artista argentiniana Marta Minujin, alcatuita din 100.000 de exemplare selectate din 170 de titluri de carti care, de-a lungul secolelor, au fost interzise de autoritatile religioase si politice.
Opera artistei Marta Minujin a fost prezentata ca o premiera mondiala, motivul pentru care editia din acest an al Documentei a fost atat de mediatizata. Totusi, opera actuala nu este chiar un proiect original si nici o premiera, pentru ca Minujin a mai produs o opera similara, in urma cu 34 de ani, dupa infrangerea juntei militare din Argentina, un templu asemanator cu cel de la Kassel, construit din carti, pentru a denunta cenzura impusa de dictatura.
In Kassel, colecta de carti va continua pe intreaga durata a Documenta 14, care isi va inchide portile pe 17 septembrie, dupa care cartile vor fi distribuite publicului, iar monumentul va fi demontat. Sa spunem insa ca expozitia de la Kassel a mai adapostit si alte proiecte interesante chiar daca opera Martei Minujin a luat crema manifestarii. Astfel, la Documenta 14, artistul irakian de origine kurda Hiwa K. a creat o expozitie ce include tevi din ceramica, intitulata „atunci cand noi expiram”, ce descrie experientele sale de viata, traite dupa ce a fugit pe jos din nordul Irakului in anii 1990.
„A mers pe jos si a traversat Turcia, apoi a petrecut o vreme in orasul Patras din Grecia, unde a trait in astfel de tevi din ceramica folosite pentru canalizare” a explicat curatorul polonez Adam Szymczyk. Pe de alta parte, Hiwa K considera ca „expozitia lui reprezinta o reflectare ampla a saraciei, capitalismului si a ceea ce se intampla atunci cand o persoana nu mai are o casa”.
„Criza refugiatilor este… rezultatul a ceea ce capitalismul recent a produs si a adus asupra noastra”, a declarat artistul irakian, folosind cuvinte deloc binevoitoare pentru urechile germane macar. Si ca sa puna bomboana pe tort, artistul irakian a mai spus ca „e interesant sa putem sa aratam aceste lucruri in Kassel, pentru ca aici exista o mare industrie de armament care produce arme pentru alte tari”. Hiwa K a mai avut o initiativa, care i-a fost repede… cenzurata! Oare, ce s-ar intampla daca cineva ar construi un „Panteon al ideilor cenzurate”?
Hiwa K a sperat sa poata transforma expozitia sa intr-un spatiu de cazare din sistemul Airbnb, dedicat vizitatorilor expozitiei Documenta 14, insa autoritatile locale au refuzat propunerea, pe motivul stupid al problemelor „de sanatate si siguranta publica”! Doar cei 13 studenti care au contribuit la decorarea cilindrilor au primit aprobarea de a petrece o noapte in tevile din ceramica pe durata expozitiei. La Documenta 14 a mai fost si artistul mexican Antonio Vega Macotela care trateaza subiecte de mare interes, precum economia globala si umanitatea. El a expus o masinarie intitulata straniu „Laminorul sangelui” permitand vizitatorilor sa actioneze o roata in dispozitivul lui pentru a produce atat monede metalice, cat si monede digitale, numite „bitcoin”.
Antonio Vega Macotela spune ca instalatia lui reprezinta o reminiscenta a laminoarelor folosite in Mexic si Bolivia pentru a fabrica monede, utilizand munca sclavilor si a animalelor. „Aceasta masina este diferita, bineinteles, pentru ca energia nu este furnizata de animale sau de sclavi. Va fi furnizata de oamenii care vin sa viziteze Documenta 14”, a adaugat artistul mexican. E drept, oamenii de azi nu mai sunt sclavii negri de pe plantatii, ca pe vremuri, sunt doar sclavii anonimi ai sistemului economic global actual, ceea ce ne face sa privim cu alti ochi viitorul…
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii