Pe lânga frumusetea pitoreasca a comunei, Bisoca ascunde nenumarate datini si traditii populare înca pastrate de locuitori si transmise cu sfintenie de la o generatie la alta. Cel mai frumos obicei al sarbatorilor de iarna este plugusorul, iar cetele de colindatori înca mai traverseaza colinele pe care se întind satele rasfirate, pocnind din bici, amintind de Cuza Voievod, cel care i-a împroprietarit.
Plugusorul bisocenilor, un teatru istoric al locurilor, cu mascati si instrumente muzicale autohtone, îi impresioneaza si astazi pe toti cei care ajung în tinutul Buzaului. „Plugusorul bisocenilor se transmite din strabuni, dupa reforma lui Cuza. O parte din oameni au fost împroprietariti aici si, în semn de recunostinta, plugusorul lui Cuza s-a transmis din generatie în generatie, s-a modificat, iar acum a ajuns la forma pe care am cules-o eu, din mai multe surse. Plugusorul are o vechime de zeci de ani. Potrivit traditiei, dimineata pe 31 decembrie, umbla cu colindul copiii, cu plugusorul cel mic, dupa care seara, pe vremuri, când eram noi flacai, dupa 5 seara, plecau cei mari cu plugul cel mare, pâna chiar în a doua zi de 1 ianuarie. Ceata avea buhai, toba, clopote cât mai mari. Cine avea clopotul cel mai mare, avea si ceata cea mai mare. Clopotul meu cel mai mare ia 6 litri de apa, daca îl dau cu împrumut, trebuie sa îmi dea dijma 6 litri de tuica. Asa este traditia. Înainte când intra ceata la fete în casa trebuia sa stinga lampa cu gaz, ori sunând din clopot, ori chiuind. Mai avem traditionalul bici, acordeonul, vioara, masti. Într-o ceata sunt de la 5-6 pâna la 35-40 de oameni. Ne îmbracam în costum national, în ii, itari, fuste, camasi, ilice, cu caciuli, în opinci sau cizme si mascati. Avem babe si unchesi, un ursar care duce ursul, traditional în zona noastra. Ne povesteau bunicii ca ursul venea în localitate si juca pe jar, apoi a intrat si capra în jocul nostru. De regula, noi mergem de placere cu colindul, iar oamenii ne ofera ori bani, ori colaci. Banii strânsi i-am dat la biserica sa facem un gard, i-am donat”, a precizat seful cetei de colindatori din Bisoca, Constantin Moise.
Plugusorul bisocean este probabil cel mai lung din tara, spune cel care i-a cules versurile în ultimii 50 de ani de la strabunii satului. Pentru ca dureaza si juma-tate de ora, uneori colindatorii sunt rugati sa cânte o varianta ceva mai scurta.
„Varianta plugului meu este cea mai lunga pentru ca am adunat toate variantele posibile, tot ce am gasit, de peste 50 de ani. Sunt persoane care ne roaga atunci când mergem cu plugul sa spunem mai putin, dar de obicei poate sa dureze, cu jocurile de masti, cu bici, cu fluier si jumatate de ora. Acest plug spune povestea unui plugar strabun, despre unde mergea, cu ce greutati se confrunta, vorbeste despre Cuza si apoi, ca la orice uratura, se sfârseste cu strofa: «De urat am mai ura, dat mi-e ca s-o însera, pe la curtea dumneavoastra, departe de casa noastra». Cred ca este cel mai lung plug din tara, mai lung ca cel scris de Alecsandri. Vasile Alecsandri a fost la Bisoca, la Poiana Marului pe vremuri. Eu am început sa merg cu plugusorul de când eram mic, de vreo 12 ani, cu fratele meu. Într-o noapte am mers cu o ceata, eram în casa a VI-a. De atunci ne-am facut ceata noastra, si apoi am tot colindat. Tot de atunci strâng si versurile”, a subliniat continuatorul traditiei, Constantin Moise.
Considerat unic în plan national, plugusorul bisocenilor a fost promovat recent în cadrul unei expozitii la Galeriile de Arta, informeaza Agerpres. Are aproximativ 200 de versuri, este împartit în cinci strofe, mai lung decât cel scris de Vasile Alecsandri, fiind cules din vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza si a fost scris de un artist plastic pe o rola de hârtie în lungime de aproximativ 12 metri.
„Initial nu am stiut cât de mare este plugusorul, am acceptat provocarea de a-l scrie, desi am vazut ca este foarte lung. A trebuit sa masor spatiul din încapere. A trebuit sa ma gândesc cât de mare sa scriu, sa ma încadrez în dimensiunea respectiva. Are în jur de 10-12 metri. Am scris 9 ore fara pauze, cu pensula si cu o culoare acrilica, nu mergea cu altceva. Când m-am apucat de el, am vrut sa îl si termin. Are 9 pagini plugusorul, mi-a luat 9 ore sa îl scriu, deci cam o ora pentru fiecare pagina. Hârtia pe care l-am scris a fost neîmbinata, a fost o problema pentru ca, daca faceam o greseala, era dificil sa o mai îndrept, sa o corectez. A fost o provocare. Când am ajuns la pagina 5 si mi s-a parut ca am scris deja foarte mult, mi-am dat seama ca mai am de scris înca pe atât. Am terminat la 1 noaptea. Am început dupa-amiaza si am terminat la 1-2 noaptea. Nu am facut nicio pauza, nu am avut vreme, nu mi-am permis, poate sa beau apa. Nu auzisem de plugusorul acesta, este frumos, usor de retinut. Sper sa se pastreze. Probabil va fi expus sau pastrat pe undeva”, a declarat artistul plastic, Nicoleta Ungureanu.
Alaturi de comune precum Lopatari, Berca, Mânzalesti, Bozioru sau Vintila Voda, Bisoca face parte din salba de localitati încarcate din punct de vedere traditional cuprinse de Geoparcul UNESCO „tinutul Buzaului”.
NICUSOR DINCA
Comentarii