Putine lucruri sunt la fel de frustrante precum un film pe care îl urmaresti cu sufletul la gura, pentru a avea apoi parte de un sfârsit la care nu te-ai fi asteptat. Exista filme care au un final neasteptat într-un mod placut, dar exista si altele cu final de-a dreptul exasperant – asta în fericitul caz în care îl poti, cel putin, întelege.
În loc sa ne ofere ceea ce ne asteptam, asemenea filme deviaza brusc de la cursul previzibil, oferindu-ne o noua perspectiva asupra povestii sau lasându-ne cu un fel de idee mai mare la care sa meditam dupa aceea.
Urmatoarele filme sunt exemple relevante în acest sens si cu siguranta ca daca ele s-ar fi încheiat într-un mod previzibil, ar fi fost mult mai putin memorabile…
„Monty Python si Sfântul Graal”
Monty Python si Sfântul Graal gaseste trupa de comedie britanica oferind o interpretare salbatica si hilara a povestii regelui Arthur. Graham Chapman joaca rolul personajului legendar. Dupa cum sugereaza si titlul, el îsi conduce cavalerii într-o misiune de cautare a Sfântului Graal.
Calatoria lor este plina de diverse pericole, inclusiv un cavaler cu trei capete si un iepure ucigas. Fiecare noua amenintare aduce cu ea un nou nivel de umor. Filmul se încheie cu Arthur si tovarasul sau de arme, Bedevere (Terry Jones) ajungând la Castelul Aarrgh, care este ocupat de niste soldati francezi extrem de nepoliticosi pe care i-au întâlnit mai devreme în poveste. Ei aduna o armata pentru a lua cu asalt castelul si a-l cuceri. Totul este redat într-un mod foarte serios.
Dar, înainte de atacul final, politisti din zilele noastre sosesc si îi aresteaza. Într-un moment stralucit, unul dintre politisti obtureaza cu mâna obiectivul camerei, punând efectiv capat filmului. Acest final este pur si simplu în conformitate cu marca de comedie a celor de la Monty Python. De ce sa închei un film în mod normal, când îl poti încheia cu o imagine complet neasteptata?
„Nu exista tara pentru batrâni”
Filmul lui Joel si Ethan Coen, Nu exista tara pentru batrâni, detaliaza eforturile psihopatului Anton Chigurh (Javier Bardem) de a recupera servieta plina de bani cu care Llewelyn Moss (Josh Brolin), un sudor din Texas, a fugit în urma unei afaceri cu droguri sfârsita prost.
Seriful Ed Tom Bell (Tommy Lee Jones) este pe urmele lui Chigurh, care lasa în urma sa o dâra de sânge, savârsind crime peste crime. Publicul este conditionat sa se astepte la o confruntare culminanta între erou si raufacator. Dar regizorii le refuza acest lucru.
Filmul se termina cu Chigurh ranit dupa ce a fost lovit de o masina, dar reusind sa fuga cu banii. Între timp, Bell renunta la urmarire, îngrozit de modul violent în care actioneaza criminalul. Ultima scena îl gaseste pe serif povestindu-i sotiei sale doua vise pe care le-a avut.
Este un monolog existential glorios, care îl dezvaluie ca fiind constient ca este un om batrân, iar violenta dezlantuita a criminalilor din zilele noastre nu mai este pentru unul ca el.
„Razboiul lumilor”
Extraterestrii invadeaza Pamântul în versiunea lui Steven Spielberg din 2005 a filmului Razboiul lumilor. Tom Cruise îl interpreteaza pe Ray Ferrier, un tata divortat din clasa muncitoare care încearca sa îsi tina copiii în siguranta în timpul evenimentului. Bineînteles, vorbim despre Tom Cruise, asa ca, în mod firesc, acesta îsi asuma un rol important în lupta împotriva creaturilor cu trei picioare.
Împreuna cu un supravietuitor pe nume Ogilvy (Tim Robbins), el încearca sa conceapa un mijloc de a elimina amenintarea extraterestra. Prima ora din Razboiul lumilor este absolut apocaliptica.
Cladirile se prabusesc si oamenii sunt vaporizati. Se pare cu adevarat ca Pamântul nu va putea supravietui acestui asalt. Nu exista cu adevarat o lupta culminanta împotriva extraterestrilor, în ciuda titlului filmului. În schimb, deodata extraterestrii încep sa cada morti.
O naratiune de la final ne informeaza ca ei ar fi fost doborâti de microbii de pe planeta noastra. Cu alte cuvinte, au venit aici si s-au îmbolnavit. Acest lucru ar putea refuza publicului privelistea unui final traditional „Tom Cruise salveaza planeta” dar amplifica, de asemenea, ideea convingatoare ca planeta noastra este echipata pentru a avea grija de ea însasi. Ne va proteja, asa cum o protejam si noi pe ea. Acesta este un mod mult mai original de a încheia un film despre invazia extraterestra.
„Contact”
Jodie Foster joaca rolul dr. Ellie Arroway în filmul Contact din 1997. Ea este un om de stiinta din cadrul programului SETI, care cauta semne de viata extraterestra. Când o transmisie radio pare sa vina de la o stea îndepartata, Ellie crede ca a obtinut în sfârsit dovada pe care o astepta de mult timp. Sub supravegherea ei, programul trimite mesaje înapoi, stabilind o comunicare cu oricine – sau orice – se afla acolo.
Complotul se construieste pâna când ea va putea sa intre în contact direct cu viata extraterestra. Ellie este plasata în interiorul unei capsule care pare sa se lanseze printr-o gaura de vierme în spatiu. În loc sa se întâlneasca fata în fata cu o entitate noua, nevazuta anterior, ea ajunge pe o plaja identica cu cea pe care o desena în copilarie. Între timp, extraterestrul îi apare sub forma tatalui ei. Ei au o scurta conversatie, dupa care extraterestrul pleaca.
Desi Contact nu le ofera spectatorilor genul de întâlnire la care se asteapta, faptul ca fiinta extraterestra ia forma tatalui ei ajuta la legarea unui fir care o implica pe Ellie si relatia ei din copilarie cu el. Robert Zemeckis ne ofera un final ca un pumn emotional.
GABRIEL TUDOR
Comentarii