Muzeul Brailei „Carol I” gazduieste o expozitie, care reuneste cateva sute de bunuri culturale din „Colectia Corina Chiriac”, donata de cunoscuta artista, în anul 2021, Muzeului National de Istorie a Romaniei.
Considerat evenimentul muzeal al toamnei la Braila, proiectul este organizat de Muzeul National de Istorie a Romaniei si Muzeul Brailei „Carol I”, si va avea loc în prezenta Corinei Chiriac. Expozitia aduce în atentia publicului documente, fotografii, diplome, manuscrise, desene si costume de scena, care ilustreaza istoria a trei generatii din familiile Nestorescu – Calaigian – Chiriac. „Sunt expuse documente de familie, fotografii, obiecte pastrate timp de generatii, începand cu cele ale strabunicilor artistei, Ioana si Nichita Nestorescu, negustor din Buzau, ajuns presedinte al Corporatiei Meseriasilor – Comisiunea Arbitrilor din Buzau în anul 1911. Pe marea artista o leaga de Braila bunicul patern Gheorghe Chiriac, caligraf, desenator, pictor si tipograf originar din Braila. Stabilit dupa casatorie în Bucuresti, si-a deschis o firma si o parte din desenele realizate de acesta s-au pastrat si fac parte din expozitie: diplome pentru premii scolare din perioada Regentei (1927-1930), Stema Romaniei Întregite, copie dupa Actul Unirii Basarabiei, reclame din anii ’20 si ’30 dar si un autoportret ce va fi expus în premiera cu acest prilej”, informeaza Agerpres.
Cel mai vechi exponat dateaza din 1901 si apartine bunicii materne Paris H. Mardigian, absolventa a unei scoli armene din Adabazar (Turcia de astazi). Vor mai fi expuse alaturi pasaportul lui Hovelia Calagian – bunicul matern, refugiat alaturi de sotia sa (Paris) si fiica (Hasmig) în Romania, în anul 1916. Istoriile armenesti sunt completate de fotografii si documente de familie.
Expozitia include si portrete ale parintilor artistei – compozitorul Mircea Chiriac si pianista Eliza Chiriac – alaturi de o colectie de rochii de scena purtate de Corina Chiriac în peste cinci decenii de cariera. Printre acestea se numara rochia interbelica adaptata pentru festivalurile de la Dresda si Bratislava, rochia „cu harpa” din emisiunea „Eu sunt Corina” – premiata la Festivalul de la Montreux (1979) – si costumele purtate în turneele internationale si în perioada petrecuta în Statele Unite (1988-1994).
Expozitia „Corina Chiriac – istoriile unei mari artiste” va fi deschisa publicului pana în 15 ianuarie 2026, de miercuri pana duminica, între orele 9:00 si 17:00, la Muzeul Brailei „Carol I” (Piata Traian, nr. 3).
Machetator si gravor
Muzeului National de Istorie a Romaniei aduce în atentia publicului activitatea artistica a unuia dintre cei mai prolifici machetatori si gravori de marci postale. Expozitia „Ion Dumitrana. Machetator si gravor” surprinde evolutia artistica a lui Ion Dumitrana, de la prima contributie majora (75 de ani de la înfiintarea Fabricii de Timbre, 1948) pana la finalul carierei sale, unele proiecte fiind tiparite dupa decesul sau din 1976.
Ion Dumitrana si-a desfasurat întreaga activitate în perioada comunista, cand creatia a cunoscut o provocare si mai mare, artistul fiind constrans sa recreeze noile realitati si obligat sa lucreze în cadrul regulilor impuse de regim.
„Observam, astfel, emisiuni cu un profund caracter ideologic si propagandistic, precum cele dedicate celebrarii a 20 de ani de la prima aparitie a gazetei oficiale de partid – „Scînteia” (1951), a 45 de ani de la Revolutia bolsevica (1962) sau a XV-a aniversare a Republicii Populare Romane (1963). Altele au ca subiect astrofilatelia, cu reprezentari exclusiv sovietice.
Activitatea artistului a cuprins si realizarea unor marci postale cu subiecte mai putin ideologizate, precum cultura (al III-lea Concurs si Festival International „George Enescu”, 1964), fauna si flora (Flori, 1956; Fauna din Delta Dunarii, 1957; Vanatoarea, 1961) sau sport (Jocurile Olimpice de la Innsbruck si Hipism, ambele din 1964)”, precizeaza Agerpres.
Pe langa activitatea de machetator si gravor, Dumitrana a fost implicat si în formarea noilor generatii de specialisti ai Fabricii de Timbre sau de artisti. Acesta a condus, în a doua jumatate a anilor ’50, un colectiv de artisti care i-a purtat numele, rezultand 13 emisiuni.
De asemenea, a colaborat cu artisti precum: Aida Tasgian, Maria Panin, Ion Untsch sau D. Galin, realizand fie desenele, fie gravurile emisiunilor de marci postale (gravura emisiunilor Monumente ale naturii – 1960 sau Muzeul Satului – 1963).
Machetatorii de marci postale, graficienii si gravorii au ramas, în mare parte, anonimi, în ciuda importantei pe care marca postala a avut-o de-a lungul secolului XX. Procesul îndelungat de creatie a marcii postale presupune implicarea unei echipe de profesionisti. În putinele cazuri în care pe o marca postala se regaseste un nume, putem identifica machetatorul, dar nu si gravorul sau alti specialisti implicati.
Expozitia va putea fi vizitata în perioada octombrie 2025 – ianuarie 2026, de miercuri pana duminica, între orele 10:00-18:00 (program de vara) si 09:00-17:00 (program de iarna).
NICUSOR DINCA
Comentarii