Managerul Muzeului National Brukenthal, Alexandru Chituta, a anuntat recent, într-o conferinta de presa, ca intentioneaza cu ajutorul arheologilor sa descifreze misterul mormântului baronului Samuel von Brukenthal si pentru aceasta va cere Bisericii Evanghelice din Sibiu sa-si dea acordul ca sa fie ridicata lespedea de piatra din biserica, pentru ca sub aceasta se presupune ca ar fi un mormânt de caramida si în interior ramasitele baronului.
„Cred ca pentru istoria orasului, pentru istoria Muzeului National Brukenthal, pentru ce înseamna recuperare si pentru ce înseamna Samuel von Brukenthal, ar trebui sa continuam santierul arheologic de acolo si sa vedem ce se afla si în mormântul acela. (…) Stim prin traditie si prin placa care exista pe coloana, ca acolo se afla mormântul lui Brukenthal. Pâna nu se desface, pâna nu vin arheologii sa faca o cercetare, deocamdata vorbim, nu despre neaparat un mit, despre o informatie, care nu stim daca este sau nu este acolo. (…) Eu cred ca este important pentru un arheolog sa afle cât mai mult. Deci este important sa facem studii pe chestiunea aceasta. Deci anul 2025, va fi un an al valorificarii si al studiului patrimoniului”, a explicat managerul muzeului sibian.
Singura dovada ca baronul Brukenthal ar fi îngropat în catedrala evanghelica din Sibiu este o placuta pusa pe unul din stâlpi, informeaza Agerpres. De-a lungul ultimilor ani, arheologii au efectuat sapaturi în biserica si în jurul ei, dar conducerea catedralei nu a permis sa fie spart mormântul de caramida, care ar adaposti ramasitele baronului celebru, care a lasat mostenirea sa orasului, muzeul care îi poarta numele fiind cel mai vechi din sud-estul Europei.
În anul 1796 s-au interzis înhumarile în biserica, dar, cu toate acestea, s-a facut o exceptie în urma cu 222 de ani, în anul 1803, când trupul neînsufletit al baronului Samuel von Brukenthal a fost depus în cripta amenajata lânga amvon.
Beneficiarius atestat la Abrud
Un altar roman, dedicat lui Jupiter, cel mai probabil din anul 163, descoperit, relativ recent, în timpul lucrarilor de restaurare a fostei biserici unitariene din orasul Abrud, a fost expus la Muzeul National al Unirii (MNU) Alba Iulia. Aceasta piesa este propunerea pentru „Exponatul lunii ianuarie”, intitulat „Un Beneficiarius atestat la Abrud”.
Potrivit istoricului George Bounegru, altarul a fost descoperit la Abrud, în peretii bisericii unitariene, cu ocazia lucrarilor de restaurare a acesteia. Piesa litica, veche de aproape doua milenii, realizata din roca sedimentara, a fost descoperita din doua bucati. Restauratorul Sidonia Olea a relipit cele doua fragmente dupa ce, în prealabil, a aplicat proceduri specifice de curatire, consolidare etc. De asemenea, a realizat completari volumetrice si retus cromatic, informeaza Agerpres.
Dedicantul, Publius Aelius Longinianus, este un „beneficiarius consularis”, foarte probabil detasat din cadrul Legiunii a XIII-a Gemina undeva în zona, poate chiar la Abrud. Este atestat astfel un posibil post de beneficiari.
„Beneficiarii erau militari experimentati, membri ai staffului guvernatorului provinciei, care îndeplineau diferite misiuni. Acestia sunt cunoscuti în toate provinciile Imperiului prin inscriptiile care le atesta rangul si calitatea de membri ai unui officium aflat în subordinea guvernatorilor. La Apulum, câteva inscriptii atesta persoane care au acelasi statut”, a mentionat istoricul.
Deopotriva, beneficiarii sunt atestati si printr-o serie de ornamente distincte, piese de echipament militar din bronz sub forma de lance stilizata prinse cu nituri de cureaua transversala prin care era sustinuta spada.
„Numele de pe inscriptia de la Abrud indica faptul ca personajul sau o ruda ascendenta de-a sa a dobândit cetatenia romana în timpul împaratului Hadrian. Cel de-al doilea personaj este A. Iunius Pastor, consul ordinarius în anul 163, datând astfel inscriptia”, a adaugat George Bounegru.
Publicata în literatura de specialitate în anul 2023, inscriptia face parte dintr-o serie de monumente sculpturale romane valoroase descoperite pe teritoriul judetului Alba.
Construita în a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, în stil baroc, fosta biserica unitariana din Abrud, aflata într-o stare extrema de degradare, a fost restaurata de catre administratia locala pentru a fi transformata într-un centru recreativ.
NICUSOR DINCA
Comentarii