Muzeul de Arta Piatra-Neamt organizeaza expozitia „Iulia Halaucescu. Confesiuni cromatice la centenar. 1924-2024”, cu ocazia împlinirii a 100 ani de la nasterea celei supranumita de criticii de arta contemporani „Doamna acuarelei românesti”.
Artist plastic si pictor grafician, Iulia Halaucescu a deschis peste 60 de expozitii personale în tara si în strainatate, iar mesajul sau artistic a ajuns în 75 de tari din Europa, America de Nord si de Sud, Africa si Asia.
Intr-un repertoriu bogat si armonios, ea a dat picturii românesti o viziune aparte, asemeni unei simfonii de culori, descrisa de un echilibru rar întâlnit.
„Fondatoare a colectiei de arta din cadrul Muzeului Arheologic Regional Piatra-Neamt, Iulia Halaucescu, personalitate de prim rang a artei plastice românesti, a avut o meritorie contributie, probata fidel de fondul documentar «Colectia de arta» al Complexului Muzeal National Neamt, în crearea Muzeului de Arta Piatra-Neamt prin îmbogatirea patrimoniului cu valoroase donatii si achizitii”, se arata în comunicatul muzeului.
Complexul Muzeal National Neamt, prin institutiile sale, Muzeul de Arta, Muzeul de Istorie Bicaz, Muzeul de Istorie si Arheologie si Muzeul Memorial „Calistrat Hogas”, detine în patrimoniu peste 400 de lucrari semnate de Iulia Halaucescu.
În cadrul expozitiei sunt expuse circa 130 lucrari, preponderent acuarele si uleiuri, abordând o tematica relevanta pentru creatia artistei, relateaza Agerpres.
„Expozitia pe care institutia muzeala nemteana o dedica memoriei unei artiste a carei notorietate din timpul vietii se prelungeste si dupa plecarea din aceasta lume, constituie o metamorfozare, pentru ca Iulia Halaucescu face parte dintre acesti artisti a caror reîntâlnire într-o expozitie permite reluarea firului unei emotii mai demult stiute, dar acum în înfatisari proaspete, necunoscute”, mai precizeaza Complexul Muzeal National Neamt. Vernisata în 31 martie, expozitia va putea fi vizitata pâna la 31 august 2024.
Sarbatoarea Pastelui în satul traditional românesc
O incursiune în satul traditional românesc, cu prilejul sarbatorii Pastelui, poate fi facuta de vizitatorii unei expozitii deschise la Muzeul de Arta Populara Constanta, în perioada 3 aprilie – 15 mai, au anuntat reprezentantii institutiei de cultura.
Conform organizatorilor, prin intermediul expozitiei „Sarbatoarea Pastelui în satul traditional românesc”, vizitatorii pot strabate în mod simbolic provinciile istorice ale tarii – Banat, Transilvania (Bihor, Brasov, Maramures, Sibiu), Moldova, Oltenia, Muntenia si Dobrogea.
În satul traditional românesc, spre deosebire de Craciun, care era o sarbatoare a festinului alimentar, Pastele era momentul înnoirii vesmintelor, asa cum toata crestinatatea se înnoieste odata cu Învierea lui Hristos.
Circula, în trecut, prin comunitatile rurale o vorba: „Craciunul satulul, Pastele fudulul”. Sarbatoarea Pastelui poarta, prin datini si credinte, încarcaturi emotionale inconfundabile, marcând debutul anului ritual crestin între echinoctiul de primavara (începutul noului an agrar) si ziua Sfântului Gheorghe (anul nou pastoral).
„Considerat cel mai mare praznic al crestinatatii, Pastele sau Învierea Domnului era întâmpinat de taranul din satul traditional românesc cu masa încarcata de preparate traditionale (oua, cozonac, pasca, drob), dar si cu locuinta curata. Pregatirea spatiului de locuit începea din gospodarie si culmina în «camera buna» sau «camera curata», unde erau etalate cele mai frumoase tesaturi lucrate de stapâna casei si de fetele de maritat, precum si hainele de sarbatoare cu care se mergea la biserica, pastrate cu grija în lada de zestre. Acesta era spatiul cu cea mai mare încarcatura simbolica din casa, aici aflându-se si masa încarcata cu preparatele pascale”, reiese dintr-un comunicat transmis de Muzeul de Arta Populara Constanta.
Interiorul de sarbatoare din expozitia temporara a muzeului este reconstituit folosindu-se textile decorative – scoarte, stergare, fete de masa, cearceafuri, fete de perna, dar si ceramica mestesugit ornamentata în centre vestite de olari (Binis, Vadu Crisului, Vama, Kuty, Vladesti, Oboga, Horezu, Târgu Jiu, Pucheni, Pisc), informeaza Agerpres.
Nota de spiritualitate este data de icoane transilvanene pictate pe sticla si icoane pe lemn cu tematica pascala – „Cina cea de taina”, „Maica Domnului Jalnica”, „Plângerea lui Iisus”, „Rastignirea”.
NICUSOR DINCA
Comentarii